Colecția de artă a Patriarhiei Române este găzduită în chiliile din incinta Mănăstirii Antim încă din anul 1966, când, la inițiativa Patriarhului Justinian, a fost amenajat primul muzeu dedicat Sfântului Antim Ivireanul. În anul 2016, cu prilejul celebrării celor 300 de ani de la moartea martirică a marelui mitropolit al Țării Românești, la inițiativa și cu implicarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, s-a purces la o mare restaurare a Mănăstirii Antim. Astfel, pe lângă primenirea bisericii mari și a celor două paraclise, s-au restaurat clădirile din jurul bisericii, unde s-a reorganizat colecția de artă, inaugurată împreună cu toate celelalte înnoiri, în data de 26 septembrie 2016.
Obiectele de artă au fost restaurate la Centrul de Patrimoniu al Patriarhiei Române și au fost selectate pentru noua expunere cele care au o legătură cu epoca Sfântului Antim Ivireanul. Astfel, în prima sală avem aproape toate tipăriturile Sfântului Antim, lucrate la cele cinci tipografii pe care le-a condus. Sunt cărți de istorie, de predici, de slujbă, lucrări apologetice, precum și cărți biblice. Unele sunt în original, altele în copie, și sunt tipărite în mai multe limbi: greacă, română, slavonă, georgiană și arabă. Aceste lucrări au ieșit la lumină în mare parte cu ajutorul Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu și au avut un mare rol pentru întărirea credinței ortodoxe și a conștiinței de neam. Cele tipărite în limbi străine i-au ajutat mult, de asemenea, pe creștinii ortodocși aflați sub dominație otomană.
În prima sală se mai găsesc unele obiecte personale ale sfântului, o copie după testamentul lăsat ctitoriei sale, precum și un tablou în mărime naturală cu marele ierarh de origine georgiană. În sala a doua sunt mai multe facsimile după manuscrise ale Sfântului Antim, precum și unele documente domnești privitoare la mănăstire. În vitrine sunt diferite obiecte liturgice, precum și replica unui epitaf dăruit de Sfântul Antim Mănăstirii Argeșului, aflat în prezent în Muzeul de Artă din București.
În sala a treia sunt unele manuscrise lucrate în scriptoriul Mănăstirii Antim, în secolul al 18-lea, precum și fotografii istorice cu incinta sfântului locaș. Dintre manuscrise se remarcă cea mai cunoscută carte a Sfântului Antim – „Didahiile” (carte de predici), un adevărat monument literar, emblematic pentru formarea limbii române culte. Din portretul desenat pe acest manuscris, se pot desprinde trăsăturile de caracter ale Sfântului Antim: dârzenie, hotărâre, exigență, precum și demnitate eclesială și națională.
Sala a patra, numită „Sala Tezaur”, adăpostește câteva icoane brâncovenești, dar și unele mai vechi, din Grecia și Moldova. În vitrine sunt obiecte de argintărie, dintre care se remarcă un vas de aghiasmă dăruit de Matei Basarab și un litier dăruit de Constantin Brâncoveanu. Tronul voievodal prezent aici a aparținut unuia dintre voievozii din neamul Mavrocordaților. În sala a cincea putem vedea câteva broderii, dintre care un epitrahil vechi de peste 400 de ani. Tot aici sunt expuse și trei pomelnice pictate, unul dintre ele provenind de la vechea mănăstire Cotroceni, aflată pe locul actual al Președinției României. Sălile a șasea și a șaptea adăpostesc icoane post-brâncovenești, emblematice pentru stilul iconografic din Țara Românească.
Muzeul este deschis în fiecare sâmbătă, între 12:30-16:30, cu excepția sărbătorilor religioase. De asemenea, se poate deschide și cu alte ocazii, la cerere. Intrarea este liberă.
