Catedrala Patriarhală - Tur virtual

Catedrala Patriarhală Sfinții Împărați Constantin și Elena a fost construită în anul 1656 de către voievodul Ţării Româneşti, Constantin Şerban Basarab (1654-1658), servind la început ca biserică de mănăstire, aceasta fiind sfințită în anul 1658 de către Patriarhul Macarie al Antiohiei şi al Întregului Orient, împreună cu Mitropolitul Ștefan al Țării Românești.

Prima pictură murală a bisericii a fost executată în 1665, în timpul domniei voievodului Radu Leon (1664-1669), care a hotărât prin hrisovul domnesc din 8 iunie 1668 mutarea scaunului mitropolitan de la Târgoviște la București,  biserica mănăstirii închinate Sfinților Împărați Constantin și Elena devenind astfel catedrală mitropolitană. În anul 1925, odată cu ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rangul de Patriarhie, vechea catedrala mitropolitană a devenit, provizoriu, Catedrala patriarhală, până la edificarea unei noi catedrale.

Din pictura originală a catedralei se mai păstrează în pridvor, deasupra uşii de la intrare, icoana de hram cu Sfinții Împărați Constantin și Elena. Actuala pictură murală în frescă a fost realizată în stil neobizantin de pictorul Dimitrie Belizarie, între anii 1932-1935. 

Tâmpla sau iconostasul este sculptat în lemn de tei poleit și datează de la 1839. Icoanele împărătești au fost lucrate în email de Otilia Oteteleșanu, între anii 1961-1964, în atelierele Patriarhiei Române.

De mai bine de 250 de ani, ocrotitorul Catedralei Patriarhale și al orașului București este Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou. Sfintele sale moaște sunt așezate spre închinarea credincioșilor, în pronaosul Catedralei, pe latura de nord. Ziua de prăznuire a sfântului – 27 octombrie – este, în fiecare an, prilej de pelerinaj al credincioșilor din întreaga țară.