Anul trecut, în România s-au înregistrat 596 cazuri de victime ale traficului de persoane. 77,7% dintre persoanele identificate erau de sex feminin, iar 42,8% erau minore. În ceea ce privește modul de exploatare, în cursul aceluiași an, 72% au fost exploatate sexual, 15,8% prin muncă, 6,2% au fost exploatate prin obligarea la cerșetorie, iar 0,2% au fost obligate la comiterea de furturi. Statisticile evidențiază o problemă delicată cu care se confruntă societatea românească.
În contextul Zilei Mondiale Împotriva Traficului de Persoane (30 iulie), pentru a vedea care sunt proiectele Bisericii Ortodoxe Române demarate în vederea stopării acestui flagel, am stat de vorbă cu părintele Ciprian Ioniță, Consilier patriarhal coordonator la Sectorul social-filantropic al Patriarhiei Române.
În ultimii ani, Biserica a desfășurat mai multe campanii de informare, de prevenție, dar și de formare a clericilor în vederea combaterii și limitării traficului de persoane. Iar în prezent avem activități în desfășurare în parteneriat cu autoritățile statului, dar și cu ONG-uri private, a declarat părintele Ciprian Ioniță pentru Agenția de știri Basilica.
Parteneriat cu Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane
Biserica Ortodoxă Română a semnat anul trecut, în data de 10 decembrie, un protocol de cooperare pentru prevenirea și combaterea traficului de persoane cu Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și cu Primăria Bucureștiului.
Protocolul prevede dezvoltarea de acțiuni comune de prevenire a traficului de persoane la nivel local, regional sau național și realizarea și diseminarea de materiale informative despre problematica traficului de persoane.
În mod concret, Biserica împreună cu ANIPT, desfășoară activități de informare și prevenție, a evidențiat părintele Ioniță.
„Anul acesta, fiind anul diasporei, dorim să avem câteva campanii de informare în Italia și Spania. Ne dorim să avem câteva întâlniri cu preoții, să le oferim materiale informative și să fie distribuite în comunitățile parohiale”.
De asemenea, Părintele Ciprian Ioniță a explicat că sunt necesare și sesiuni de formare pentru clerici.
„Sunt foarte mulți preoți care nu știu cum trebuie să procedeze pentru a identifica o victimă a traficului de persoane. Nu este chiar ușor. Cum sfătuiești o persoană traficată, cum o identifici? Poți să stai de vorbă cu o persoană traficată, dar să nu o poți identifica dacă nu ai cunoștințele necesare”.
Consilierul patriarhal sfătuiește persoanele care pleacă în străinătate la muncă sau pentru alte activități să stabilească câteva cuvinte cheie în caz de situații de urgență.
„Sunt foarte mulți care primesc promisiuni în țară să meargă la muncă peste hotare, iar când ajung acolo le sunt luate actele și muncesc în condiții inumane. Dacă pleci la muncă în străinătate, trebuie să lași unei persoane de încredere o parolă pe care să o știi. Dacă te auzi la telefon îi poți spune acel cod stabilit împreună în caz că ești traficat sau sechestrat”.
Părintele Ioniță a oferit exemple de cuvinte/structuri cheie aparent banale de tipul: „mă doare o măsea” sau „vremea de afară nu e tocmai bună”. De asemenea, cei care merg în străinătate pentru o perioadă mai lungă, trebuie să își noteze anumite numere de telefon de la diferite instituții la care pot apela în caz de urgențe.
Parteneriate cu ONG-uri
Biserica desfășoară activități în parteneriat cu diferite ONG-uri sau asociații dedicate combaterii traficului de persoane.
Colaborarea cu International Justice Mission[1] (IMJ) are în vedere elaborarea unui material informativ dedicat luptei împotriva traficului de persoane.
„Lucrăm la un material de informare pe limbajul preoților, pe limbajul comunităților parohiale, care va fi diseminat preoților pentru a fi informați, pentru a avea informații cât mai clare legate de prevenția traficului de persoane. Materialul va fi transmis Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Estimăm ca la finalul anului materialul să fie deja aprobat, iar la începutul anului viitor să fie transmis preoților, în toate unitățile parohiale”.
Patriarhia Română desfășoară activități în colaborare și cu Asociația eLiberare care se ocupă cu prevenirea traficului de persoane și a exploatării sexuale în România.
„În ultimii cinci ani de zile în cuprinsul Patriarhiei Române s-au desfășurat mai multe campanii de prevenire a traficului de persoane și sesiuni de formare pentru clerici susținute de specialiștii Asociației eLiberare, asociație care beneficiază de sprijinul Ambasadei Statelor Unite ale Americii la București”, a precizat părintele.
Traficul de persoane este una dintre cele mai profitabile infracțiuni, fiind situată pe al treilea loc în lume, surclasată doar de către traficul de droguri și de cel de armament.
Ziua Mondială Împotriva Traficului de Persoane a fost instituită de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite (ONU), în anul 2013, pentru a fi marcată la data de 30 iulie a fiecărui an.
Această zi reprezintă o chemare la acțiune pentru a contracara acest fenomen prin descoperirea traficanților și abuzatorilor, protejarea copiilor vulnerabili, a femeilor și bărbaților împotriva exploatării, precum și prin sprijinirea și reabilitarea victimelor.
[1] IMJ este o organizație globală care protejează în fața violenței persoanele aflate în sărăcie. Organizația dezvoltă activități în vederea combaterii traficului de persoane, sclaviei și violenței.
Foto credit: Public domain
Sursa: Basilica.ro
