Ziua Limbii Române – „sărbătoare a identității și demnității poporului român”

Ziua Limbii Române este serbată anual începând cu 31 august 2013, fiind o „sărbătoare a identității și demnității poporului român”, a spus Patriarhul Daniel la prima celebrare a acestei zile.

În 19 martie 2013 a fost publicată în Monitorul Oficial Legea nr. 53 privind instituirea Zilei Limbii Române.

Potrivit actului normativ, Ziua Limbii Române poate fi marcată de autoritățile și instituțiile publice, inclusiv de reprezentanțele diplomatice și institutele culturale ale României, precum și de alte instituții românești din străinătate, prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific.

Sărbătoarea constituie un prilej de celebrare și aprofundare a limbii materne și de recunoaștere a importanței sale ca element esențial în menținerea identității naționale, atât în țară, cât și în rândul comunităților românești din diaspora.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a evidențiat că „că limba română a fost mereu liantul viu dintre credință, cuget și simțire”.

Biserica Ortodoxă Română a avut o contribuție majoră în dezvoltarea limbii române. Bazele limbii literare au fost edificate prin traducerea și tipărirea cărților bisericești în limba română pentru „întreaga seminție românească”.

În contextul acestei zile, evidențiem importanța pe care Patriarhul Daniel o acordă limbii române în ceea ce privește întărirea și păstrarea identității unui popor.

Preafericirea Sa a spus că limba este, alături de cultură și credință, unul dintre cele mai importante repere identitare.

Făcând referire la diaspora română, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat faptul că „Biserica devine locul unde românii își păstrează adevărata identitate spirituală”.

Patriarhul României consideră oficierea Liturghiei în limba maternă drept „un factor de unificare spirituală națională, de dezvoltare a identității și conștiinței naționale și a culturii românești”.

De asemenea, Patriarhul Daniel a spus că limba română „devine tot mai mult o punte de legătură între diaspora și țara-mamă, dar și o contribuție distinctă a românilor la patrimoniul spiritual european, care se afirmă azi ca bogăție multilingvistică și multiculturală”.

Patriarhul a subliniat adesea atenția deosebită acordată de Biserica neamului românesc limbii vorbite de poporul dreptcredincios, și a menționat că instituția eclesială a făcut din limba noastră maternă „veșmânt viu al învățăturilor de credință și al cultului liturgic”.

„Ne rugăm Domnului Iisus Hristos, Cuvântul veșnic al lui Dumnezeu, să reverse în inimile și în cugetele noilor generații de români bucuria de a citi, asculta, vorbi și cultiva limba română, aceasta fiind prima dovadă a unității noastre de credință și cultură, de cuget și simțire”, a mai spus Patriarhul Daniel.

Foto credit: Radio Chișinău

Sursa: Basilica.ro