

„Sfinții Împărați Constantin și Elena sunt modele pentru toți împărații, regii și domnitorii creștini”, a subliniat Părintele Patriarh Daniel miercuri, la hramul istoric al Catedralei Patriarhale. „Au marcat o cotitură în istoria creștinismului și de aceea foarte mulți domnitori la noi sau soțiile lor aveau numele de Constantin sau Elena.”
Actuala Catedrală Patriarhală a fost construită în secolul la 17-lea de un domnitor care purta numele Sf. Împărat Constantin cel Mare, și anume Constantin Șerban Basarab, a amintit Părintele Patriarh Daniel.
Preafericirea Sa a oficiat Sfânta Liturghie la altarul exterior al Catedralei Patriarhale împreună cu: Arhiepiscopii Nifon al Târgoviștei, Calinic al Argeșului și Muscelului, Casian al Dunării de Jos; Episcopii Galaction al Alexandriei și Teleormanului, Visarion al Tulcii, Ieronim al Daciei Felix, Siluan al Ungariei; Episcopii vicari patriarhali Varlaam Ploieșteanul și Paisie Sinaitul, precum și Episcopul vicar Timotei Prahoveanul al Arhiepiscopiei Bucureștilor.
Din soborul de clerici au mai făcut parte slujitorii Catedralei Patriarhale și părinți din Administrația Patriarhală și de la Centrul Eparhial din București.
A dăruit Bisericii libertate și mijloace pentru a face misiune
Părintele Patriarh Daniel a vorbit despre credința Sf. Împ. Constantin cel Mare, respectul său pentru Biserică și măsurile administrative luate pentru a opri discriminarea și prigoana creștinilor în Imperiul Roman de Răsărit.
A emis un edict de libertate pentru toți locuitorii Imperiului, indiferent de religie, ceea ce „a însemnat încetarea persecuțiilor împotriva creștinilor”, a explicat Patriarhul României.
Sfântul a recompensat daunele făcute creștinilor de către împărații persecutori și „a dăruit Bisericii mijloace materiale pentru a ajuta pe săraci, pe orfani, pe văduve și a promulgat o mulțime de legi cu caracter social, de ajutorare a celor nevoiași”, a mai spus Preafericirea Sa.
Despre orașul Sfântului Constantin
Părintele Patriarh Daniel a amintit că, „în anul 330, în data de 11 mai, Sf. Constantin cel Mare a inaugurat o capitală nouă, numită Constantinopol, sau Noua Romă, în locul vechiului oraș Bizanț. Numele de Bizanț vine de la regele Trac Bizas, pe care l-au învins grecii comercianți pe mare și au ocupat orașul”.
În secolul al 11-lea, în acest oraș populația era jumătate vlahă și jumătate greacă, iar metropola a păstrat numele fondatorului ei până în 1938, a spus Patriarhul României.
Preafericirea Sa a adăugat că, fiind născut la Naissus, în Dacia Mediterranea, sfântul împărat „a avut o grijă deosebită și pentru teritoriul țării noastre, al Daciei”, unde a construit mai multe biserici și cel mai lung pod peste Dunăre – la Sucidava (Corabia).
Sf. Împ. Constantin a deschis și prezidat Primul Sinod Ecumenic de la Niceea, care a formulat textul Crezului, a mai amintit Părintele Patriarh Daniel. Anul acesta se împlinesc 1700 de ani de atunci.
Patriarhul României a evocat și munca exploratorie făcută de Sf. Împ. Elena în Țara Sfântă, unde a descoperit lemnul Sfintei Cruci și a ctitorit importante lăcașuri de cult care dăinuie până în prezent. Sfânta a fost un model de mamă creștină, inspirându-i fiului ei valorile pe baza cărora a putut conduce înțelept.
Moment dedicat tinerilor câștigători ai concursurilor din Patriarhia Română
După Sfânta Liturghie a avut loc o scurtă ceremonie de anunțare a câștigătorilor Concursului Național Catehetic „Mărturisirea jertfelnică a dreptei credințe – moștenirea unui secol de Patriarhat pentru copii și tineri” și ai Concursului Național „Icoana ortodoxă – lumina credinței”.
Premiile au fost anunțate de Părintele Nicușor Beldiman, Consilier Patriarhal la Sectorul Teologic-Educațional al Administrației Patriarhale, și de Nicolae Hrițcu, Consilier Patriarhal la Sectorul Cultură, Pictură și Restaurare al Administrației Patriarhale.
„Felicităm și pe cei care i-au pregătit, i-au însoțit, pe părinți, pe profesori și le dorim ca să fie câștigători în fiecare an la toate concursurile, fiindcă prin aceasta se întăresc în credință, aduc bucurie familiei, Bisericii și societății”, a spus Părintele Patriarh Daniel.
„Se pare că, la ora actuală, Olimpiada de Religie din România este cea mai dinamică și cea mai iubită, pentru că îmbină știința cu credința și spiritualitatea cu cunoașterea intelectuală și practică”, a adăugat Preafericirea Sa.
În încheiere, Patriarhul României a transmis felicitări celor aproximativ 1,8 milioane de români care-și serbează onomastica în ziua de pomenire a Sf. Împ. Constantin și Elena: „Le dorim sănătate, pace, bucurie, să fie ctitori de biserici, educatori ai copiilor și tinerilor și să fie misionari mărturisitori a iubirii lui Hristos pentru lume”.
Din aceeași categorie


