Patriarhul Daniel | Schimbarea la Față – slava lui Dumnezeu împărtășită oamenilor

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a participat în ziua praznicului Schimbării la Față a Domnului la Sfânta Liturghie ce a fost oficiată în paraclisul istoric Sfântul Mare Mucenic Gheorghe al Reședinței Patriarhale, informează basilica.ro.

Schimbarea la Față este o sărbătoare a slavei și a bucuriei, a îndumnezeirii omului prin Iisus Hristos, conform omiliei rostite în 6 august 2017 de Părintele Patriarh.

Preafericirea Sa a explicat faptul că praznicul serbat are valențe eshatologice, fiind o pregustare a celei de a doua veniri a lui Hristos, de la sfârșitul veacurilor și de aceea a fost așezată de Sfinții Părinți în ultima lună din anul bisericesc.

Sărbătoarea are două înțelesuri majore: este o pregătire a ucenicilor pentru taina morții, a Învierii și a Înălțării la cer întru slavă a Mântuitorului, dar se referă și la slava cu care El va veni să judece vii și morții la sfârșitul lumii, a precizat Patriarhul Daniel.

Referitor la lumina taborică despre care se vorbește în Evanghelie, Patriarhul a precizat că aceasta venea din interiorul persoanei lui Hristos și era slava dumnezeirii sale, a firii dumnezeiești care strălucea prin firea omenească.

Transfigurarea Mântuitorului arată că în veacul viitor, în Împărăția cerurilor, materia va fi inferioară duhului și lumina duhului va copleși materia. Mântuitorul Iisus Hristos ne arată că scopul venirii Sale pe pământ este schimbarea omului, sfințirea, îndumnezeirea lui prin har, a adăugat Patriarhul României.

Reflectând asupra finalului de an bisericesc, Patriarhul Daniel a evidențiat cele trei sărbători duhovnicești din luna august cu semnificație ultimă, de sfârșit al istoriei și al universului, în așteptarea unui cer nou și a unui pământ nou: Schimbarea la Față a Domnului, Adormirea Maicii Domnului și Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul.

Aceste trei sărbători compun imaginea Mântuitorului ca drept Judecător, având în dreapta Lui pe Maica Domnului, ca rugătoare și în stânga Sa pe Sfântul Ioan Botezătorul, dascălul pocăinței ca mijlocitor pentru cei care s-au pocăit înainte de moarte, dar nu au avut timp să arate faptele pocăinței.

În iconografia ortodoxă această imagine poartă numele Deisis sau Icoana Judecății de Apoi.

Plecând de la cuvintele Sfântului Apostol Petru Bine este să fim noi aici!, Preafericirea sa a subliniat bucuria pe care o simte creștinul aflat în comuniune cu Hristos în cadrul slujbelor bisericești.

În continuare, Patriarhul a făcut referire la Sfinții Părinți care au explicat că cele trei colibe pe care voia Sfântul Apostol Petru să le pregătească pe Muntele Tabor sunt prefigurarea interiorului bisericii, ca locaș de închinare, care are trei părți: altarul, naosul și pronaosul.

Spre finalul predicii Părintele Patriarh a evidențiat că Schimbarea la față mai este o sărbătoare a bucuriei, a păcii și a liniștii, cunoscută inițial ca o sărbătoare a isihaștilor, care au fost numiți de Sfântul Grigorie Palama „profeții slavei împărăției cerurilor”. Aceștia, trăind mereu în rugăciune s-au făcut purtători de har dumnezeiesc, a adăugat Patriarhul.

În acest context, Patriarhul Daniel a amintit de așezământul monahal de pe Muntele Ceahlău, care își serbează astăzi hramul.

O biserică cu hramul Schimbării la Față a Domnului ne cheamă la bucuria întâlnirii cu Hristos, în lumina rugăciunii, a împlinirii poruncilor Lui și a cinstirii tuturor sfinților care s-au nevoit să dobândească lumina, pacea și bucuria împărăției cerurilor spre slava Preasfintei Treimi și spre a noastră mântuire, a concluzionat Întâistătătorul Bisericii noastre.