Evenimente bisericești

Praznicul Învierii Domnului va fi sărbătorit anul acesta, duminică, 5 mai. Paştele a fost prăznuit de la început în toată lumea creştină, însă, au existat mereu deosebiri regionale în ceea ce priveşte data şi felul sărbătoririi. Mai multe informații a oferit pentru TRINITAS TV, Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeşului: ”Știm din tradiția veche bisericească că în Bisericile din Asia Mică, din Siria, Învierea Mântuitorului se sărbătorea la data cea mai apropiată de 14-16 Nissan. Știm că ziua de 14 Nissan

Pavecerniţa Mare este una dintre slujbele specifice Postului Mare, fiind săvârşită în toate zilele, cu mici excepţii (zilele de sâmbătă şi duminică, când se face Pavecerniţa Mică; miercuri şi vineri în săptămâna a cincea a postului; miercuri, joi şi vineri în Săptămâna Sfintelor Pătimiri). După cum informează Ziarul Lumina, Pavecerniţa este o slujbă de mulţumire pentru ziua care tocmai se încheie, dar şi o rugăciune de cerere pentru trecere în pace a nopţii care urmează. În timpul Postului Mare, predomină

Postul Sfintelor Paşti este o perioadă a pocăinţei. În tot acest timp întreg spaţiul eclezial se schimbă, de la rânduiala slujbelor şi până la culoarea veşmintelor liturgice. Astfel, doar în Postul Mare acoperămintele cu care se înveşmântează biserica, începând cu Sfânta Masă, şi până la odăjdiile preoţeşti sunt de culoarea neagră sau de culoare închisă. „În perioada Postului Mare întreaga Biserică îmbracă o haină a smereniei, a doliului, a pocăinţei. Sunt înlocuite perdelele albe, draperiile şi mai ales acoperămintele de

Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul este unul din elementele liturgice definitorii ale Postului Mare. Este cunoscută încă din secolul al IV-lea şi se rosteşte în cadrul slujbelor începând cu miercurea din săptămâna lăsatului sec de brânză şi până la Denia din Sfânta şi Marea Vineri. Doamne şi Stăpânul vieţii mele, Duhul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpânire şi al grăirii în deşert, nu mi-l da mie. Iar Duhul curăţiei, al gândului smerit, al răbdării şi al dragostei, dăruieşte-l

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a oficiat astăzi, 18 martie 2013, în Catedrala Patriarhală Slujba Canonului Sfântului Andrei Criteanul. Slujba Canonului a început la ora 16:00, în Catedrală fiind prezenţi sute de credincioşi. Pentru că suntem în Post, Întâistătătorul Bisericii noastre, în chip excepţional, poartă rasa neagră păstrând însă camilafca albă, cunoscutul însemn al demnităţii patriarhale. În cuvântul de învăţătură rostit la final Patriarhul României a evidenţiat că rostul Postului este întărirea legăturii noastre cu Dumnezeu: „Am intrat

Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, a primit pe domnul Sebastian Kurtz, secretar de Stat pentru Integrare în cadrul Ministerului Federal de Interne al Guvernului Austriei, aflat într-o vizită oficială în România. Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul a subliniat contribuţia comunităţilor ortodoxe româneşti din Austria, aflate în jurisdicţia canonică a Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei şi Luxemburgului, la integrarea cetăţenilor români în societăţile din centrul şi vestul Europei. În timpul întrevederii au mai fost

În primele patru zile ale Postului Mare, în cadrul slujbei Pavecerniţei Mari, se citeşte pe fragmente Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul, un amplu imn liturgic alcătuit din 9 cântări bogate, compuse, la rândul lor, din stihiri scurte de pocăinţă (peste 250 stihiri), ritmate de invocaţia: „Miluieşte-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă!“ După cum indică şi numele cu care a intrat în Tradiţia Bisericii, canonul acesta a fost compus de Sfântul Andrei, un monah erudit şi evlavios, care în 692 a ajuns

Icoana face parte organică din cultul Bisericii şi din această „sinteză a artelor“ care este lăcaşul de cult. Prin icoana lui Hristos, spune Sfântul Teodor Studitul, „ne vine un har dumnezeiesc şi ea împărtăşeşte sfinţire celor ce se apropie de ea cu credinţă“; ea face parte dintre „lucrurile care ne sfinţesc minţile şi trupurile“, potrivit Sfântului Nichifor Mărturisitorul. Anunţarea temei. În cele ce urmează vom căuta să înţelegem care sunt semnificaţiile teologice ale icoanei şi care este rolul pe care

Biserica Ortodoxă Română se află astăzi, 17 martie 2013, în Duminica izgonirii lui Adam din Rai. La Sfânta Liturghie s-a citit pericopa din Evanghelia după Matei, capitolul 6, versetele de la 14 la 21. În cuvântul de învățătură rostit în Paraclisul Reședinței Patriarhale cu hramul Sfântul Grigorie Luminătorul, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat învățăturile ce reies din Evanghelia de astăzi, făcând referire la perioada Postului Sfintelor Paşti. Perioada Postului este perioadă de apropiere mai mare de Dumnezeu, o perioadă

Mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la slujba de înmormântare a PC. Pr. Mihai Lup, Parohul Parohiei Măicăneasa, Protopopiatul 2 Capitală, duminică, 17 martie 2013: Vineri, 15 martie 2013, la primele ore ale dimineţii, sufletul blând al Preacucernicului Părinte Mihai Lup s-a mutat din această lume, la cele veşnice. Preacucernicia Sa a murit la vârsta de aproape 47 de ani, după o suferinţă grea, pe care a purtat-o smerit, în tăcere, aproape neştiut, fără a-şi neglija o clipă