200 de ani de la ctitorirea Mănăstirii Pasărea

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României s-a aflat astăzi, 10 noiembrie 2013, la Mănăstirea ilfoveană Pasărea, care și-a aniversat 200 de ani de existență. Cu acest prilej au fost sfinţite: pictura bisericii, clopotniţa, altarul de vară, magazinul bisericesc, atelierele renovate ale Patriarhiei Române, stăreţia şi muzeul mănăstirii. Sfânta Liturghie a fost săvârşită de către Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române înconjurat de un sobor de ierarhi, preoți și diaconi. Din soborul slujitor au făcut parte şi Preasfințitul Visarion, Episcopul Tulcii, Preasfințitul Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar Patriarhal și Preasfințitul Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

Moaştele Sfântului Calinic de la Cernica la Mănăstirea Pasărea

De asemenea, credincioşii prezenţi la sfintele slujbe au putut să aducă cinstire moaştelor Sfântului Calinic de la Cernica, ctitorul bisericii Mănăstirii Pasărea, sfinte sale moaşte fiind aduse cu binecuvântarea Preafercitului Părinte Patriarh Daniel la aşezământul monahal ilfovean cu prilejul acestui moment aniversar.

Samarineanul milostiv din Evanghelie este însuşi Hristos Domnul

În cuvântul de învățătură rostit în cadrul Sfintei Liturghii, Patriarhul României a explicat textul Sfintei Evanghelii, care s-a citit astăzi, în duminica a XXV-a după Rusalii, text care face referire la Pilda samarineanului milostiv.

„Această Evanghelie ne arată marea milostivire a lui Dumnezeu față de oameni și ne îndeamnă să fim și noi milostivi față de semenii noștri. Această Evanghelie este plină de înțelesuri duhovnicești nu numai pentru viața noastră personală, ci și pentru mântuirea întregii lumi. Samarineanul milostiv din Evanghelie este însuşi Hristos Domnul care din iubire nesfârșită pentru oameni și pentru mântuirea lor a coborât din Cer, S-a întrupat, S-a făcut Om pentru a izbăvi pe oameni de boală, de păcat și de moarte”, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Iubirea milostivă a lui Dumnezeu faţă de oameni se arată prin lucrarea mâinilor celor milostivi

Preafericirea Sa a arătat că textul Evangheliei de astăzi i-a inspirat pe mulți în săvârșirea de fapte bune:„Această Evanghelie ne îndeamnă la milostenie. Evanghelia aceasta a inspirat o mulţime opere filantropice în istoria creştinismului, o mulţime de spitale s-au numit Bunul Samarinean, iar lucrarea filantropică a Bisericii a fost numită şi ea opera samarineană sau Lucrarea Bunului Samarinean. Ajutorarea bătrânilor, bolnavilor, copiilor, oamenilor săraci, văduvelor, călătorilor şi celor îndoliaţi – a fost operă a Bunului Samarinean dezvoltată de Biserică de-a lungul veacurilor şi de la Biserică au învăţat şi împăraţi şi regii şi domnitorii şi voievozii să săvârşească binele pentru a arăta iubirea milostivă a lui Dumnezeu faţă de oameni, iubire care se arată prin lucrarea mâinilor celor milostivi”.

Omul milostiv se aseamănă cu Dumnezeu Cel Milostiv

Totodată Părintele Patriarh a arătat că „omul milostiv se aseamănă cu Dumnezeu Cel Milostiv potrivit poruncii din Sfânta Scriptură Fiţi milostivi precum Tatăl Vostru Cel din Ceruri Milostiv este” şi a îndemnat la milostenie: „Acum, când ne apropiem de Postul Naşterii Domnului, Evanghelia ne îndeamnă să fim mai milostivi, acum când se apropie sezonul rece când o mulţime de oameni sunt săraci, bătrâni, fără sprijin, fără ajutor, fără căldură, Evanghelia ne cheamă să nu fim indiferenţi, ci să îi ajutăm după posibilităţi. Dacă suntem cu luare aminte în Postul Crăciunului, majoritatea Evangheliilor din Duminici ne îndeamnă la milostenie, la fapta cea bună, la iubirea sinceră şi smerită care nu umileşte şi care ridică pe cel căzut, încurajează pe cel descurajat, aduce speranţă în mijlocul deznădejdii”.

Biserica nu este tribunal în care sunt judecaţi oamenii, ci este spital duhovnicesc în care ei se vindecă prin iubirea Preasfintei Treimi

„Casa de oaspeţi, Biserica este locul unde ne vindecăm de păcat prin spovedanie, prin primirea iertării păcatelor, prin Taina Sfântului Maslu atunci când suferim sufleteşte şi trupeşte, dar mai ales prin Împărtăşirea cu Hristos Domnul, Trupul şi Sângele Lui care ni se dăruieşte spre sănătate şi mântuire, spre viaţă veşnică ca pregătire sau arvună a învierii noastre şi a bucuriei din Împărăţia cerurilor, din Împărăţia Preasfintei Treimi. Această legătură dintre Hristos cel Milostiv, Biserica Sa - Casă de Oaspeţi, Casă de Vindecare a văzut-o Sf. Ioan Gură de Aur care a spus Biserica nu este tribunal în care sunt judecaţi oamenii, ci este spital duhovnicesc în care ei se vindecă prin iubirea Preasfintei Treimi spre slava lui Dumnezeu şi spre a noastră mântuire”, a mai spus Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române.

Daruri şi distincţii pentru ostenitori

La finalul slujbei, Patriarhul României a evidenţiat faptul că toate aceste lucrări care s-au făcut la Mănăstirea Pasărea începând cu anul 2007 până în prezent au însemnat o jertfelnicie mare şi a oferit distincţii, în semn de recunoştinţă, tuturor persoanelor care s-au implicat în edificarea acestor lucrări.

Ordinul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” a fost dăruit stavroforei Mihaela Costache, stareţa Mănăstirii Pasărea. Ordinul „Sanctus Stephanus Magnus” a fost acordat stavoroforei Lucia Dumbravă, proinstareţa mănăstirii, şi schimonahiei Pulcheria Szandrowski. Ordinul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” pentru mireni, a fost acordat: familiei Marcel şi Maria Ursu; familiei Corneliu şi Nataşa Paraschivescu; familiei Teodor şi Maria Filipescu; iar Ordinul „Sanctus Strefanus Magnus” pentru mireni a fost acordat primarului comunei Brăneşti, Nicolae Cismaru. De asemenea, au mai fost acordate Diploma şi medalia omagială „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” unor donatori şi binefăcători ai mănăstirii.

De asemenea, Preafericirea Sa a dăruit pentru biserica mănăstirii o cruce de binecuvântare, o Evanghelie, un Liturghier, un Molitfelnic şi mai multe cărţi de cult şi duhovniceşti. Credincioşilor le-au fost oferite iconiţe reprezentând Preasfânta Treime.

Mănăstirea Pasărea  - o mănăstire rugătoare, harnică şi slujitoare a misiunii Bisericii noastre

Totodată Părintele Patriarh a vorbit celor prezenţi despre importanţa acestei mănăstiri de-a lungul istoriei pentru poporul român: „Această biserică a fost construită cu osârdia, cheltuiala şi supravegherea personală a Sfântului Calinic de la Cernica. Este cea mai mare dintre bisericile pe care le-a construit el de aceea moaştele lui se află la intrare spre închinare astăzi, ca semn de preţuire pentru sfânt, pentru ctitoria pe care el a făcut-o. Este necesar să amintim faptul că această mănăstire este cea mai mare mănăstire de maici din Arhiepiscopia Bucureştilor, cu 150 de vieţuitoare. Mănăstirea a fost în atenţia Patriarhilor României, astfel încât Primul Patriarh Miron Cristea a înfiinţat aici o Şcoală a Societăţii Orfanilor de Război şi un Institut al Surorilor de Caritate care au învăţat aici cum să aibă grijă de bătrâni şi bolnavi. Surile care au învăţat aici au mers uneori şi pe front pentru a îngriji de răniţi. Apoi Patriarhul Justinian Marina a înfiinţat aici un atelier de veşminte bisericeşti care funcţionează şi astăzi. Aici se fac veşminte, dar şi racle ale sfinţilor; cele mai frumoase racle care se execută în România sunt aici la Mănăstirea Pasărea. A fost înfiinţat aici un Seminar Teologic Ortodox Liceal ocrotit de Sfânta Filofteia şi un cămin pentru persoanele vârstnice. Aici sunt îngrijite nu numai maici în vârstă, ci şi profesoare care au fost cam uitate de proprii lor copii. Este vorba de o mănăstire rugătoare, harnică şi slujitoare a misiunii Bisericii noastre, de aceea am dorit ca împreună cu mai mulţi ierarhi să resfinţim pictura, catapeteasma şi icoanele acestei biserici”.

Cu prilejul acestei moment aniversar a fost imprimată la Monetăria Statului o medalie care aminteşte de cei 200 de ani de existenţă a mănăstirii şi a fost lansată şi o monografie a mănăstirii, o monografie album care a fost prezentată de către părintele arhimandrit Timotei Aioanei, Mare Eclesiarh al Catedralei patriarhale şi Exarh cultural al Arhiepiscopiei Bucureştilor: „Monografia album care a apărut cu puţin timp la Editura BASILICA pune în lumină istoria acestei mănăstiri, a călugăriţelor, stareţelor, dar şi a multor personalităţi care şi-au legat numele de Mănăstirea Pasărea, unii dintre ei chiar odihnind în cimitirul mănăstirii. Lucrarea monografică Mănăstirea Pasărea – credinţă, artă educaţie este pregătită de multă vreme ca un dar al mănăstirii pentru oaspeţii de astăzi, pentru ierarhii care s-au ostenit slujind alături de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel şi pentru binefăcătorii şi pelerinii acestei sfinte mănăstiri”.

Maica Stareţă stavrofora Mihaela Costache a rostit la final un cuvânt de mulţumire: „Mulţumim Preasfintei Treimi, Maicii Domnului şi Sfântului Calinic pentru toate darurile şi împlinirile revărsate asupra mănăstirii noastre. Întreaga obşte vă mulţumeşte Preafericirii Voastre pentru înalta binecuvântare şi participarea financiară în finalizarea tuturor lucrărilor efectuate aici. Mulţumim Preasfințitul Visarion, Episcopul Tulcii, Preasfințitul Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar Patriarhal și Preasfințitul Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor pentru participarea la Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie alături de toţi preacuvioşii şi precucernicii părinţi, de preacuvioasele maici stareţe şi elevele seminarului nostru. În chip special întreaga obşte a mănăstirii noastre vă mulţumim pentru gândul cel duhovnicesc de a-l aduce în mijlocul nostru pe ctitorul acestei sfinte mănăstiri, Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica”.

Mănăstirea Pasărea, unul dintre așezămintele reprezentative ale Arhiepiscopiei Bucureștilor, datează din anul 1813, din timpul lui Caragea Vodă.