560 de ani de la sfințirea bisericii Mănăstirii Turnu, așezământul monahal cu doi ctitori sfinți

Mănăstirea Turnu a sărbătorit joi, de sărbătoarea Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul, 560 de ani de la sfințirea lăcașului de cult. Sfânta Liturghie a fost oficiată de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

La momentul aniversar, ierarhul a sfințit o efigie care îl prezintă pe Vlad Țepeș, ctitorul lăcașului de cult.

„Pentru Mănăstirea Turnu, ziua de astăzi, pe lângă sărbătoarea Nașterii Sfântului Ioan, este o zi specială care ne aduce aminte de momentul sfințirii bisericii principale a acestui așezământ monahal ctitorit de Vlad Țepeș. Într-o zi a Nașterii Sf. Ioan Botezătorul, Mitropolitul Iosif, poate cu sobor numeros și cu mulțimea credincioșilor a poposit aici, în această preafrumoasă așezare, pentru a binecuvânta o nouă biserică”.

„Era una reprezentativă pentru zona în care ne aflăm. Vreme de un veac și jumătate aici a fost a doua cetate a domnitorului Țării Românești. Venea adeseori aici pentru a fi în mijlocul oamenilor, iar părintele stareț îmi spunea că multe dintre actele cancelarie domnești au fost semnate tocmai în acest loc”, a spus episcopul vicar în predica de la Turnu.

Preasfinția Sa a amintit că așezământul monahal a beneficiat de ajutorul unor domnitori români care au făcut pasul din istorie în sinaxare.

„Mănăstirea, pe lângă călugări râvnitori știuți de Dumnezeu pentru nevoința lor, a avut doi ctitori sfinți: pe domnitorul Neagoe Basarab și pe marele domn și martir Constantin Brâncoveanu”, a spus ierarhul.

În omilia sa, Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul a reamintit că „dintre toți sfinții, doar Sfântul Ioan Botezătorul are o zi a nașterii Sale care este cinstită ca sărbătoare în Biserică”.

„În general, așa cum ne arată actele martirice, atât cele de limbă greacă, cât și cele de limbă latină, ziua morții unui sfânt din perioada grea a persecuțiilor era considerată dies natalis, adică ziua nașterii într-o altă viață, în viață veșnică. Adică aceea era cinstită pentru că cel care mărturisea credința începea o viață nouă cu Hristos. Ziua nașterii și alte evenimente legate de trăirea lui de până atunci erau uitate, iar ziua morții devenea ziua nașterii întru Împărăția cea fără de sfârșit”.

Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor a evidențiat aprecierea de care se bucură sfântul care a făcut „trecerea de la Vechiul la noul Legământ, cel mai mare dintre proroci”.

„Toți prorocii au pregătit calea Domnului, toți au vorbit despre venirea în lume a lui Mesia, dar Ioan Botezătorul s-a învrednicit să îL boteze în Iordan pe Cel despre care prorocii au scris și au pregătit cu mult timp înainte momentul venirii Lui în lume, iar cuvintele Sfântului Ioan Botezătorul au fost și cuvintele pe care Sf. Ioan Botezătorul le-a rostit la începutul predicii: Pocăiți-vă, căci s-a apropiat Împărăția Cerurilor”, a spus ierarhul.

Mănăstirea Turnu

Mănăstirea Turnu este așezată pe vatra unei străvechi așezări omenești ce are peste două milenii de existență continuă. Aici s-au descoperit ruinele unui sat dacic și, în imediata lui apropiere, ruinele unei terme dintr-un castru roman. Prima menționare a Târgșorului ca localitate apare într-un hrisov din 6 august 1413 emis de Voievodul Mircea cel Bătrân ce cuprinde acordarea unor privilegii domnești negustorilor.

Cronica Cantacuzinilor îl indică drept prim ctitor pe Vlad Draculea Voievod, tatăl lui Vlad Țepeș. Apoi Vladislav al II-lea se stabilește un timp la Târgșor unde construiește o biserică în anul 1447. Vlad Țepeș (1448, 1456-1462, 1476), lasă la rândul lui aici, la Târgșor, o mărturie peste veacuri: biserica din interiorul curții domnești. Pisania păstrată menționează data sfințirii ei: 24 iunie 1461 și hramul, Sfântul Ierarh Nicolae.

Foto credit: Basilica.ro/Raluca-Emanuela Ene

Sursa: Basilica.ro