Comori ale Patrimoniului. Muzeul Mănăstirii Samurcăşeşti

Grija pentru valorile de patrimoniu cultural bisericesc a determinat Arhiepiscopia Bucureştilor să înfiinţeze 14 muzee şi colecţii de artă bisericească şi 4 depozite de conservare a patrimoniului bisericesc. 

Jurnalul TRINITAS TV prezintă, începând de astăzi, 13 februarie 2013, un serial despre cele mai importante dintre ele.

Primul episod este dedicat unui aşezământ aflat la nici 20 de kilometri de Bucureşti, în comuna Ciorogârla: muzeul Mănăstirii Samurcăşeşti. Aici există o importantă colecţie de artă religioasă şi un consistent fond de carte veche din protopopiatele din Ilfov şi Giurgiu.

„În muzeul mănăstirii sunt obiecte cu care a fost înzestrată mănăstirea de ctitor, însă cele mai multe sunt donaţii. Dintre cel cu care a fost înzestrată mănăstirea de ctitor avem o icoană din argint din secolul al XVIII-lea care a fost găsită în conacul ctitoricesc şi este împărţită în patru registre. În primul registru Sfânta Treime, apoi patriarhul Avraam cu sufletele drepţilor înconjurat de arhierei şi Sfinţii Împăraţi Constantin şi mama sa Elena, dar şi Sfântul Dimitrie şi Sfântul Gheorghe ”, a explicat Monahia Paisia Ţocu, ghidul Mănăstirii Ciorogârla.

De numele şi de viaţa Mănăstirii Samurcăşeşti sunt legate evenimente de seamă din istoria românilor. Pe 17 martie 1821, pandurii lui Tudor Vladimirescu aveau să înnopteze la Ciorogârla, pentru ca a doua zi seara să ajungă la Cotroceni. Aici, Vladimirescu a pregătit Proclamaţia adresată locuitorilor oraşului Bucureşti. Mărturii ale trecerii revoluţionarului pe aici se mai văd şi astăzi.

În decursul anilor, aşezământul a avut şi un important rol socio-cultural, prin înfiinţarea unei şcoli primare pentru copiii din sat şi fetele orfane din mănăstire. Învăţătoare era maica Sofia Heliade Rădulescu, stareţă a mănăstirii în perioada 1894-1909. Şi această perioadă este surprinsă de tablourile muzeului.

În 1808, când a fost ridicată prima biserică a Mănăstirii, aici era un loc retras, acoperit de pădurea Cotroceni, parte a vestiţilor Codri ai Vlăsiei. Astăzi, după 2 secole, mănăstirea a ajuns să fie înconjurată de casele locuitorilor din comuna Ciorogârla. Biserica actuală a Mănăstirii datează de la jumătatea secolului al XX-lea, fiind ctitorită pe locul unei vechi biserici ridicate de familia boierului de origine greacă, Samurcaş.

Sursa: www.basilica.ro