Episcopul Ungariei, la Mănăstirea Antim din Capitală: Sfântul Antim a fost un mare dar de la Dumnezeu pentru poporul român

„Mare dar de la Bunul Dumnezeu, asemenea Sfântului Sofian, putem să spunem că ne-a fost dăruit nouă, de data aceasta, din altă țară ortodoxă, dar chiar și de alt neam, georgian fiind”, a spus Episcopul Siluan al Ungariei, sâmbătă, despre Sfântul Ierarh Antim Ivireanul. 

Preasfinția Sa a oficiat Sfânta Liturghie la Mănăstirea Antim cu ocazia sărbătorii Sfântului Antim Ivireanul, ctitorul așezământului monahal din centrul Bucureștiului.

Episcopul Siluan a evidențiat pregătirea culturală și lingvistică a Sfântului Antim, care a ajuns în Țara Românească, fiind adus de un alt Sfânt român, Constantin Brâncoveanu.

„Acesta a văzut darurile cele multe așezate de Bunul Dumnezeu în Sfântul Antim Ivireanul și l-a adus aici, în București, pentru a lucra în mai multe locuri și în special la tipărirea de cărți. Cărți bisericești, cărți în limba română, majoritatea dintre ele sunt însăși osteneala sa, dar altele, bineînțeles, și cu ucenicii și cu ceilalți împreună ostenitori pe care i-a adunat în jurul său, cele mai multe pentru neamul românesc, pentru Biserică”.

Sfântul Antim și-a dat seama de importanța și necesitatea ca învățăturile ortodoxe să ajungă la cât mai mulți credincioși și clerici.

Un sfânt poliglot

Preasfințitul Părinte Siluan a subliniat că Sfântul Antim era o persoană poliglotă și a învățat limba română atât de bine încât este considerat unul dintre cei mai mari predicatori.

„Didahiile rămase de la el sunt mărturie peste vremuri, precum și unul dintre cei mai mari oameni de cultură pe care Biserica noastră i-a oferit, chiar dacă era de alt neam, fiind, nu în ultimul rând, un creator de limbă română bisericească și nu numai. Și-a însușit cu atât de multă osteneală și dragoste și cu atât de multă acuratețe limba română, încât de el se leagă și introducerea limbii române în cult”.

După mai mult de trei secole de la moartea sa mucenicească, învățăturile și scrierile Sfântului Antim Ivireanul sunt actuale și folositoare Bisericii.

„Dar totuși, după atâta vreme, mai bine de 300 de ani, atât ctitoria sa, această mănăstire și altele mai multe care s-au făcut în timpul arhipăstoririi sale, dar și cuvântul și rugăciunea sa, învățăturile sale, rămân până în ziua de astăzi ca rod bogat la muncii sale”.

Sfântul Antim Ivireanul 

Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul s-a născut în Iviria (Georgia de astăzi) pe la anii 1650. În jurul anilor 1690 a ajuns în Țara Românească, unde i-a fost încredințată tipărirea cărților bisericești.

Ulterior a creat o școală de tipografie la Mănăstirea Snagov. Cea mai valoroasă lucrare a mitropolitului Antim o constituie Didahiile. Sunt 28 de predici rostite în cursul arhipăstoririi sale.

În anul 1708 a fost întronizat Mitropolit al Țării Românești, continuându-și activitatea tipografică. Între 1713-1715 a ctitorit Mănăstirea Antim, iar în anul 1716, la instalarea Regimului Fanariot a fost arestat și condamnat la închisoare în Mănăstirea Sf. Ecaterina din Sinai, însă pe drum a fost ucis și aruncat în apele râului Tungia, lângă Adrianopol.

Anul 2016, când s-au împlinit 300 de ani de la moartea Sfântului Antim Ivireanul, a fost declarat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române ca fiind Anul comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti. Cu această ocazie, Preafericitul Părinte Ioan al X-lea, Patriarhul Antiohiei, a sfințit altarul Bisericii Antim după lucrările de renovare.