Muzeul Mănăstirii Zamfira

Mergând pe şoseaua paralelă cu drumul naţional 1 A către Cheia, pe raza Comunei Lipăneşti, se ajunge la Mănăstirea Zamfira, ctitorie din timpul epocii fanariote. 

Dintre sihăstriile întemeiate pe Valea Teleajenului (Văleni, Cheia, Suzana, Crasna), Zamfira a fost ultima ctitorită, în anul 1743.

Aşezământul monahal Zamfira datează de la jumătatea secolului al XIX-lea. Ansamblul cuprinde două biserici: una veche, numită şi "biserica mică", situată în cimitir şi "biserica mare", aflată chiar în incintă. Prima are hramul “Sfânta Treime”, fiind construită între anii 1719 – 1743 de Zamfira, soţia lui Manuel Apostol – om de încredere la curtea domnitorului Constantin Brâncoveanu. Cel de-al doilea lăcaş de cult cu hramurile “Înălţarea Domnului” şi “Sfântul Nifon” este ctitorie a Mitropolitului Nifon şi este construit între anii 1855 – 1857. Importanţa artistică a acestei biserici constă în pictura sa, fiind primul lăcaş de cult pictat în întregime de Nicolae Grigorescu, la vârsta de 18 ani. Mai mult, această pictură e unicat, fiind singura executată în “frescă” de marele pictor.

În incinta ansamblului monahal a fost amenajat un spaţiu destinat unei colecţii de artă bisericească unde sunt expuse obiecte cu valoare de patrimoniu.

Alături de icoane, cărţi vechi, ţesături, veşminte, cruci şi obiecte decorative, în muzeu se mai păstrează o strană pictată în 1857 de Nicolae Grigorescu.

 Sursa: www.basilica.ro