Patriarhul României la Mănăstirea Samurcăşeşti

Creştinii ortodocşi s-au aflat astăzi în Duminica a IV-a a Postului Mare, închinată Sfântului Cuvios Ioan Scărarul. Mulţi bucureşteni au participat la Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile Cel Mare de la Mănăstirea ilfoveană Samurcăşesti, unul dintre cele mai frumoase şi mai vizitate aşezăminte monahale de lângă Bucureşti. În mijlocul obştii s-a aflat Patriarhul României, Preafericitul Părinte Daniel. În cuvântul de învăţătură rostit după citirea pericopei evanghelice care prezintă Vindecarea fiului demonizat, Preafericirea Sa a explicat credincioşilor prezenţi de ce s-a rânduit citirea ei în această duminică.

„Evanghelia vindecării demonizatului a fost rânduită de Biserică să fie citită în Duminica a IV-a din Sfântul şi Marele Post al Paştilor, numită şi Duminica Sfântului Ioan Scărarul, pentru că în ea se face în mod deosebit pomenirea Sfântului Ioan Scărarul, deşi el mai este pomenit în fiecare an la 30 martie. Evanghelia ne arată în mod concentrat trei mari lucrări pe care le-a săvârşit Mântuitorul Iisus Hristos, şi anume: a vindecat de îndoială pe tatăl copilului bolnav, a vindecat pe copil de boală şi a vindecat pe ucenicii Săi de nepricepere duhovnicească privind izgonirea demonilor din om. Vedem din Evanghelia de astăzi că slăbirea credinţei întăreşte lucrarea diavolului asupra omului. Evanghelia evidenţiază, pe de o parte, cât de multă suferinţă a întâlnit Iisus Hristos în copilul chinuit de demon şi cât de puţină credinţă a găsit la tatăl acestuia. Multă suferinţă, pe de o parte, şi puţină credinţă, pe de altă parte. De aceea, Mântuitorul Iisus Hristos îndată ce aude pe tatăl copilului bolnav zicând: "Am zis ucenicilor Tăi să-l alunge (pe demon), dar ei n-au putut", S-a tulburat pentru că ştia pricina nevindecării copilului, şi anume credinţa slabă a tatălui şi nepriceperea duhovnicească a ucenicilor”, a spus Patriarhul României.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit şi despre ispitele pe care le aduce suferinţa: revolta sau hula împotriva lui Dumnezeu.

„Adesea, cel slab în credinţă când suferă se revoltă sau huleşte pe Dumnezeu în loc să se apropie de El sau să-I ceară ajutorul Său. Hristos mustră pe oameni pentru necredinţă, dar are milă de cei aflaţi în suferinţă. Înţelegând cât de cumplită era suferinţa copilului, Mântuitorul Iisus Hristos a zis: "Aduceţi-l la Mine". Deci chiar şi atunci când mustra pe cei slabi în credinţă, Iisus rămânea totuşi în starea de iubire faţă de oameni. Cu alte cuvinte, mustrarea Lui nu înseamnă diminuarea milostivirii Lui faţă de omul în suferinţă”, a mai subliniat Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române.

Pocăinţa smerită a tatălui este cea care a adus vindecarea fiului bolnav, a explicat Patriarhul României.

„În prima parte a cuvintelor sale, tatăl copilului bolnav arată că s-a întărit în credinţă, iar în partea a doua, s-a întărit în smerenie, recunoscând că la început nu a avut credinţă suficient de tare pentru a dobândi vindecarea copilului său. Vedem în cuvintele tatălui sărman două atitudini complementare din punct de vedere duhovnicesc. Mai întâi, lacrimile lui arată starea lui de căinţă pentru că avea credinţă puţină, sau credinţă amestecată cu îndoială, iar apoi cuvintele "Cred, Doamne" arată dorinţa lui de a-şi întări credinţa. În sfârşit, cuvintele lui "ajută necredinţei mele" confirmă o dată în plus pocăinţa unită cu smerenia lui”.

Evanghelia de astăzi ne mai arată că Hristos descoperă ucenicilor Săi ştiinţa izbăvirii oamenilor de puterea duhurilor rele, a arătat Preafericirea Sa.

„Ucenicii primiseră de la Mântuitorul Iisus Hristos puterea de a alunga duhurile necurate şi de a vindeca orice boală şi orice neputinţă din popor, dar nu înţelegeau de ce această putere nu a devenit operantă sau lucrătoare în cazul de faţă. Însă Mântuitorul Iisus Hristos îi vindecă de nepriceperea lor duhovnicească în a lucra izbăvirea omului de puterea demonică, şi anume nu este suficient să porunceşti verbal demonilor ca să iasă afară din omul pe care îl stăpânesc, ci trebuie să fii încărcat cu putere dumnezeiască în toată fiinţa ta. Trebuie să fii plin de Duhul Sfânt ca să poţi alunga duhurile cele rele din oamenii chinuiţi de acestea. Iar prezenţa lucrătoare a Duhului lui Dumnezeu sau a Duhului Sfânt vine în om prin rugăciune stăruitoare şi prin postire. Când omul posteşte, se smereşte, iar cu cât se smereşte mai mult, cu atât rugăciunea sa devine mai fierbinte”.

Postirea schimbă foamea şi setea fizică în foame şi sete spirituală după Dumnezeu, a subliniat Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

„Mântuitorul Iisus Hristos ne arată cât de necesară, de vie şi de puternică, de eliberatoare de patimi drăceşti şi duhuri necurate, de boală şi neputinţă este rugăciunea unită cu postul. Biserica a rânduit să fie citită această parte din Evanghelia după Sfântul Marcu cu scopul de-a ne arăta că perioada Postului Mare este mai ales timp de rugăciune fierbinte şi de postire multă pentru a ne întări în credinţă şi a lupta împotriva păcatului, a patimilor şi a duhurilor rele. Postirea schimbă foamea şi setea noastră fizică în foame şi sete spirituală după Dumnezeu”.

În ultima parte a cuvântului de învăţătură, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit despre Sfântul Ioan Scărarul, dascăl al rugăciunii şi al pocăinţei.

„Sfântul Ioan Scărarul a fost un dascăl al rugăciunii, al ostenelilor, al nevoinţei şi al pocăinţei. În cartea sa numită Scara virtuţilor sau Scara Paradisului ne arată cum trebuie să ne eliberăm de patimi şi să dobândim virtuţile. Smerenia şi iubirea sunt virtuţile cele mai mari pe care le descrie el în cartea Scara virtuţilor. Sfântul Ioan Scărarul, ca dascăl al virtuţilor dobândite prin credinţă puternică, prin rugăciune şi post, este un dascăl al întregii creştinătăţi. Scara virtuţilor sau pe scurt Scara a fost citită ca un manual de viaţă duhovnicească secole de-a rândul în mediul monahal. Şi astăzi în unele mănăstiri această carte este citită mai cu seamă în perioada postului. În cuvinte simple, dar cu un conţinut foarte adânc, Sfântul Ioan Scărarul ne arată lupta duhovnicească din suflet, din minte şi din inimă, a celui care se străduieşte să urce spre Dumnezeu prin împlinirea poruncilor dumnezeieşti, prin curăţirea de patimi şi cultivarea virtuţilor aduce bucurie în suflet”.

În semn de preţuire, Preafericitul Părinte Daniel a oferit obştii Mănăstirii Samurcăşeşti mai multe cărţi apărute recent la editurile Patriarhiei. Printre acestea se numără noua ediţie a Apostolului precum şi Istoria Monahismului Românesc. De asemenea, toţi cei prezenţi au primit la final, din partea Patriarhului României, iconiţe.

„Mulţumim tuturor celor care ajută această mănăstire în care pentru o vreme în timpul celui de-al doiea Război Mondial au poposit moaştele Sfintei Cuvioase Parasdcheva de la Iaşi. Deci, această mănăstire are mai multe hramuri printre care şi Cuvioasa Parascheva. Mulţumim celor care veniţi aici cu regularitate, dar mulţumim şi celor care ajută într-un fel sau altul Sfânta Mănăstire. Este mare nevoie ca mănăstirile să fie în continuare şcoli de spiritualitate, loc de rugăciune, de sfinţire, de comuniune şi de înnoire duhovnicească spre slava preasfintei Treimi, spre bucuria sfinţilor şi spre binele Bisericii“, a spus Preafericirea Sa.

Vizita de duminica aceasta a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la Mănăstirea ilfoveană Samurcăşeşti a fost un prilej de mare bucurie pentru toţi cei prezenţi.

„Avem în această perioadă nevoie de momente de întărire pentru a parcurge această perioadă de pocăinţă şi de multă lucrare în ogorul sufletului. De aceea, ne bucurăm căci cuvântul Preafericirii Voastre pe care ni l-aţi rostit astăzi face cu adevărat parte din acest imbold sau îndemn pentru a merge mai departe pe calea postului. Nu numai pe calea postului ne trebuie o străduinţă pentru nevoinţă şi osteneală, dar îndeosebi acum că aceasta este perioada aşezată de Sfânta Biserică pentru pocăinţă şi curăţire a sufletului pentru a întâmpina Sfânta Înviere a Mântuitorului Iisus Hristos mai curat şi mai luminat”, a explicat Stavrofora Lucia Bostan, stareţa Mănăstirii Samurcăşeşti.

Mănăstirea Samurcăşeşti este aşezată pe "vechiul drum al Piteştilor şi Craiovei", astăzi autostrada Bucureşti - Piteşti, în comuna Ciorogârla, la numai 20 km distanţă de km 0 al Capitalei.

Duminica viitoare, a V-a din Postul Mare, în Biserica Ortodoxă se va face cinstirea în chip deosebit a Cuvioasei Maria Egipteanca.

Sursa: www.basilica.ro