Timp de peste două secole, în Altarul Mănăstirii Samurcășești din localitatea Ciorogârla, Ilfov, s-a slujit neîntrerupt. Rugăciunile sutelor de măicuțe și ale preoților care au viețuit în acest așezământ monahal au întărit viața duhovnicească a locului. Între aceștia s-au remarcat câțiva duhovnici și starețe, ale căror personalități le vom trece în revistă în acest articol. De ce capătă interes un astfel de subiect atât pentru mireni, cât și pentru clerici, mai cu seamă în vremurile actuale? Și de ce suntem
Fiecare întoarcere la Mănăstirea Samurcăşeşti din comuna Ciorogârla, județul Ilfov, este o redescoperire a istoriei şi a oamenilor săi destoinici. Această vatră monastică răspunde căutărilor intelectuale, culturale şi de ordin spiritual ale pelerinilor dornici de cunoaştere, de sensuri profunde, de linişte. În lumina trecutului, se întrevede un viitor promiţător, mai cu seamă datorită prezentului, marcat de strădania maicilor de a menţine cât mai sus nivelul duhovnicesc al locului. Pentru mulţi credincioşi bucureşteni, Mănăstirea Samurcăşeşti este ca o plasă de siguranţă
Recunoscute pentru hărnicia şi priceperea lor, călugăriţele de la Mănăstirea Samurcăşeşti-Ciorogârla, județul Ilfov, sunt apreciate şi pentru bunătăţile pe care le prepară în micuţa patiserie a aşezământului monahal. Cu „mâinile la muncă, mintea şi inima la Dumnezeu”, după îndemnul Sfântului Teofan Zăvorâtul, câteva monahii vrednice frământă prescuri, împletesc cozonaci, migălesc la checuri, cornuleţe, brioşe, pâine, gem, şerbet, dulceaţă, toate din ingrediente naturale, spre deliciul credincioşilor care vin aici. Cozonaci rotofei, bine dospiţi, ca din cărţile de colorat, stau aranjaţi milimetric
Când încerci să vorbești despre frumusețea tainică a sătucului de maici de la Suzana, cuvintele se dovedesc neputincioase, sărace, lipsite de vlagă. De aceea e bine să calci locul. Să-i vezi căsuțele, florile, pridvoarele. Și caut-o pe maica stareță Teofana Popescu și ascult-o. Tot ce va rosti cuvioșia sa te va așeza în pacea unei rugăciuni și-ți va descoperi chipul tău cel adevărat, care va pricepe frumosul ca pe un dar, ce te va opri să trișezi atunci când îl
Snagovul, imensa pupilă de argint din Codrii Vlăsiei de odinioară, este de mult un loc mitic. Splendoarea acestei întinderi de apă de dimensiuni ciclopice şi a împrejurimilor sale a fascinat şi fascinează, ceea ce a făcut ca acest topos să fie mereu râvnit. Pe malurile Snagovului cei cu dare de mână şi putere au întemeiat de-a lungul timpului reşedinţe somptuoase de şedere permanentă sau temporară. Azi aceste construcţii rezidenţiale sunt parcă câtă frunză şi iarbă şi o ghirlandă de vile
Există clipe (rare) în viață când o lumină nevăzută, țâșnită tainic direct din inima celui din fața ta, te îmbracă instantaneu în... har! Și tot ce simți că ești, tot ce există în jurul tău își află sens doar în pacea acelei fulgerări. Trăiești atunci, probabil, ceva din starea lumii în ziua a șaptea a Facerii, când Dumnezeu „S-a odihnit de toate lucrurile Sale pe care le-a făcut” și întreaga Creație respira desăvârșită. Recent, „am gustat” o asemenea clipă, aflându-mă
Pelerinii care intră în lavra de la Cernica văd, pe partea stângă, un magazin de produse agricole, lactate şi de brutărie, care mărturiseşte despre truda monahului din mănăstire, îmbinată din cele mai vechi timpuri cu rugăciunea. Mănăstirea a primit de la întemeietorul ei, Cernica Ştirbei, acum mai bine de trei secole, terenuri care să o ajute să se întreţină, iar monahii de astăzi trudesc pe acestea pentru traiul de zi cu zi, dar şi pentru ajutorarea celor nevoiaşi. Rucodelia a
Apreciate de specialişti pentru însemnătatea lor istorică şi culturală și venerate cu închinăciuni de vizitatorii pioşi, obiectele religioase, expuse într-o clădire a aşezământului monahal ilfovean, reprezintă zestrea identitară şi spirituală a acestui loc. Maica Paisia Ţocu, ghidul Mănăstirii Samurcăşeşti-Ciorogârla, ne-a condus prin acest labirint al timpului, înfrumuseţat cu obiecte străvechi care încântă sufletul şi mintea. Săli spaţioase, corespunzător amenajate şi bine aerate, vitrine din sticlă ce strâng în carapacea lor diverse obiecte liturgice şi de cult, unele mai preţioase ca
În perioada 8-12 iulie, Asociaţia Studenţilor Creştini Ortodocşi Români (ASCOR) - filiala Ploieşti a organizat o tabără pentru tineri la Mănăstirea Suzana, din judeţul Prahova, informează "Ziarul Lumina". Au participat aproximativ 25 de tineri cu vârste până la 30 de ani, din oraşul Ploieşti, dar şi din Bucureşti. Programul taberei a constat în participarea la slujbe, implicarea în activităţile mănăstirii (strânsul fânului, aranjarea cărților din bibliotecă, la bucătărie etc.), iar în fiecare seară au avut loc dialoguri duhovniceşti având ca
Dincolo de forfota Capitalei, acum, în jurul Mănăstirii „Duminica Sfinților Români” se ridică un întreg cartier. Astfel, viața monahilor se împletește cu a noilor vecini. Pe lângă activitatea de catehizare, îndreptată în special către tineri, noul stareț, protos. Ioachim Ceaușu, s-a implicat în ridicarea unei noi trapeze și renovarea bisericii și a casei monahale. Mănăstirea „Duminica Sfinților Români” se află la granița dintre București și orașul Popești Leordeni. Dacă la început se afla departe de tumultul Capitalei, de câțiva ani



