Cuvântul Chiriarhului

Raportul-sinteză prezentat de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în cadrul ședinței anuale a Consilului Național Bisericesc care a avut loc marți la Reședința Patriarhală. Intitulat „Lumina sfintelor icoane şi jertfa apărătorilor Ortodoxiei”, raportul prezintă o sinteză a activităților Bisericii Ortodoxe Române în anul 2017. Activitatea internă şi externă a Bisericii Ortodoxe Române în anul 2017, proclamat în Patriarhia Română drept Anul omagial al iconarilor şi pictorilor bisericești şi Anul comemorativ Patriarhul Justinian şi al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului, este sintetizată

Cuvântul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, rostit la festivitatea de acordare a titlului de Cetățean de onoare al Municipiului București, domnului Aurel Vainer, Sufrageria Regală a Muzeului Național de Artă (fostul Palat Regal), miercuri, 07 februarie 2018, orele 11.00: Cu deosebită bucurie, am aflat despre intenţia lăudabilă a Primăriei Municipiului Bucureşti de a acorda domnului Aurel Vainer titlul de Cetăţean de Onoare al Capitalei României, la împlinirea venerabilei vârste de 86 de ani (10 ianuarie 2018). De-a lungul

Patriarhul Daniel a dat citire, în ședința Adunării Eparhiale a Arhiepiscopiei Bucureștilor, cuvântului intitulat Responsabilitate eclesială și cooperare socială în care au fost prezentate sintetic activitățile derulate de Eparhie în anul 2017: În cadrul Arhiepiscopiei Bucureștilor, în anul 2017, au funcționat 13 protopopiate, care totalizează un număr de 710 parohii (330 urbane şi 380 rurale), 41 filii și 109 paraclise. La acestea se adaugă un număr de 42 de unități monahale (35 de mănăstiri și 7 schituri) și 543 de

Actul unirii Principatelor Române din 24 ianuarie 1859 este deodată rodul maturizării conştiinţei naţionale a românilor şi al unei situaţii internaţionale favorabile lor. Pe cunoscutul Deal al Mitropoliei, reper al istoriei, credinței și culturii, loc al binecuvântărilor care aduc bucurie oamenilor, s-au desfășurat în urmă cu 159 de ani ceasurile Unirii, binecuvântate și susținute de rugăciunea Bisericii, momente pe care noi le rememorăm cu respect și recunoștință. Pentru Biserică, Unirea Principatelor Române a fost temelie pentru recunoașterea oficială a Autocefaliei

Conştiinţa naţională a fost cultivată prin credinţă şi cultură de către Biserică. Credinţa şi cultura nu sunt două entităţi paralele, ci, deşi distincte, ele se întrepătrund şi se conţin reciproc. Cultura oferă sol fertil credinţei, iar credinţa face să rodească perenitatea culturii ca pe o liturghie a identităţii unui popor, săvârşită în devenire şi dăinuire spre slava lui Dumnezeu-Domnul istoriei şi demnitatea neamului. Credința creştină sfinţeşte sufletul poporului şi transfigurează cultura într-o comuniune între generaţii, iar cultura, la rândul ei

Mihai Eminescu împreună cu Ioan Slavici au fost printre primii intelectuali români care au lansat și susținut ideea construirii unei catedrale naționale. Mihai Eminescu a fost și rămâne modelul românului dornic de cunoaștere universală și în același timp un fidel păstrător al identității sale naționale. A recunoscut și apreciat constant rolul Bisericii în dezvoltarea culturii și a limbii române ca veșmânt viu al învățăturilor de credință și al cultului liturgic. Eminescu ne cheamă azi să iubim limba română, să o

Cuvântul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la proclamarea solemnă a anului 2018 ca An omagial al unităţii de credinţă şi de neam şi An comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918 –Catedrala patriarhală, 1 ianuarie 2018: Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat anul 2018 drept Anul Omagial al unității de credință și de neam și Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918 pe tot cuprinsul Patriarhiei Române. Credința creștină este, încă de la apariția poporului

Cuvântul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, rostit la Slujba ce se săvârșește în noaptea trecerii dintre ani (2017-2018), în Catedrala Patriarhală din Bucureşti: Slujba pe care am săvârşit-o acum, la trecerea dintre ani, reprezintă o atitudine şi o acţiune faţă de timpul anului care s-a încheiat şi de timpul anului nou care începe. Această slujbă este lucrarea cea mai potrivită pentru petrecerea anului vechi şi întâmpinarea anului nou; ea conţine rugăciuni de mulţumire pentru anul care a trecut

Cuvântul rostit de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la finalul Concertului de colinde Răsăritul cel de Sus care a avut loc la Palatul Patriarhiei duminică, 17 decembrie 2017: În această perioadă pregătitoare pentru întâlnirea cu „taina cea din veac ascunsă și de îngeri neștiută” a Înomenirii Fiului lui Dumnezeu, slujbele Bisericii ne cheamă la înnoire sufletească și la împodobirea vieţii noastre cu fapte bune, ca să răspundem cu vrednicie la invitația Împăratului Cel veșnic la Cina Sa. Lecturile

„Prin personalitatea, viața și lucrarea sa, Regele Mihai va rămâne în memoria poporului român o făclie de Înviere în vremuri de răscruce”. „În exilul Regelui Mihai, credința sa puternică l-a ajutat să treacă răbdător, biruitor și demn peste toate necazurile și nedreptățile îndurate”. „Marile virtuţi care l-au călăuzit pe Regele Mihai au fost: credința în Dumnezeu, iubirea faţă de poporul român, răbdarea în suferinţă, demnitatea în comportament şi puterea de-a ierta pe cei ostili”. „Regele Mihai a fost un credincios