Cuvântul Chiriarhului

„Omul ca ființă rațională și relațională, adică în legătură duhovnicească cu Dumnezeu și cu semenii, crește duhovnicește prin recunoștință” a evidențiat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în cadrul omiliei rostite în Duminica a 29-a după Rusalii. Preafericirea Sa a oficiat Sfânta Liturghie la Catedrala Patriarhală împreună cu Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop vicar Patriarhal. Recunoștința reprezintă firescul demnității omului Vorbind despre vindecarea celor 10 leproși ( Ev. Luca 17:12-19), Părintele Patriarh Daniel a explicat că Mântuitorul Iisus Hristos „din smerenie respectă

În Duminica a 29-a după Rusalii s-a citit în timpul Sfintei Liturghii textul biblic de la Luca 17:12-19 care prezintă Vindecarea celor zece leproși. Legat de învățătura centrală a evangheliei de astăzi, Patriarhul Daniel a semnalat că „Nu este drept și nici nu este demn să nu mulțumim lui Dumnezeu și oamenilor când ni se face un bine”. În acest sens, Patriarhul a îndemnat la exprimarea recunoștinței și rostirea de rugăciuni de mulțumire „Preasfintei Treimi pentru darul vieții noastre, pentru

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a participat miercuri la sesiunea festivă organizată de Academia Română cu prilejul Zilei Culturii Naționale. Manifestarea a avut loc la Ateneul Român. Tema centrală a cuvântului adresat de Patriarhul României a fost cultura dărniciei, a generozită ț ii sau a filantropiei creștine, ca expresie a spiritualității românești. „Între virtuțile distincte ale poporului român, cultura dărniciei sau a omeniei reprezintă o moștenire importantă a valorilor și normelor care au modelat spiritualitatea și cultura poporului român”, a spus

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a participat miercuri la sesiunea festivă organizată de Academia Română cu prilejul Zilei Culturii Naționale. Manifestarea a avut loc la Ateneul Român. Tema centrală a cuvântului adresat de Patriarhul României a fost cultura dărniciei, a generozită ț ii sau a filantropiei creștine, ca expresie a spiritualității românești. „Între virtuțile distincte ale poporului român, cultura dărniciei sau a omeniei reprezintă o moștenire importantă a valorilor și normelor care au modelat spiritualitatea și cultura poporului român”, a spus

În predicile rostite în Duminica după Botezul Domnului, Patriarhul Daniel a explicat că potrivit textului biblic de la Matei 4:12-17, „Hristos este Împărăția Cerurilor coborâtă printre oameni, iar unde El este prezent, acolo este prezent și Dumnezeu Tatăl împreună cu Dumnezeu Duhul Sfânt”. Patriarhul a menționat duminică faptul că pentru a intra în Împărăția Cerurilor trebuie să facem pocăință și asta înseamnă ca: „Viața trăită în neascultare față de Dumnezeu se schimbă în viață trăită în ascultare față de Dumnezeu

„Pocăința nu este un simplu regret emoțional, îmi pare rău de ce am făcut, ci înseamnă o schimbare a modului de a gândi, de a vorbi și de a făptui”, a explicat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în Duminica după Botezul Domnului. Textul evangheliei din această zi prezintă începutul propovăduirii Domnului. „De atunci a început Iisus să propovăduiască și să spună: Pocăiți-vă că s-a apropiat Împărăția cerurilor” ( Matei 4:17). Patriarhul a menționat în Paraclisul „Sfântul Grigorie Luminătorul” din Reședința Patriarhală

„Trei sunt lucrările deosebite ale acestei ape sfințite de Botezul Domnului. Agheasma Mare este sfințitoare, vindecătoare și eliberatoare de patimi egoiste și de duhuri rele”, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în omilia rostită la sfințirea cea mare a apei. Părintele Patriarh a explicat atât folosul sfințirii care „se oficiază numai în legătură cu sărbătoarea Botezului Domnului” cât și a Aghesmei Mari. „Ea este sfințitoare de suflet, de trup, de locuințe, de gospodării, este vindecătoare de boli sufletești și trupești

De sărbătoarea „Botezul Domnului”, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a evidențiat conceptul de înfiere vorbind despre legătura dintre Botezul nostru și Botezul Domnului. Împreună cu Patriarhul României au slujit la Catedrala Patriarhală Episcopii vicari patriarhali Varlaam Ploieșteanul și Ieronim Sinaitul. Botezul Domnului la Iordan este temelia botezului Bisericii „Mântuitorul Iisus Hristos a venit din smerenie la Iordan să se boteze cu cei păcătoși pentru a lua asupra Sa păcatul lumii, adică păcatul neascultării protopărinților Adam și Eva din care derivă toate

„Pregătire” a fost termenul cheie scos în evidență de Patriarhul României duminică, 5 ianuarie 2020, în Ajunul Botezului Domnului. Patriarhul Daniel a vorbit despre lucrarea de înaintemergător a Sfântului Ioan Botezătorul, cel care a pregătit societatea pentru primirea Mântuitorului. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat că „după cum Sfântul Ioan Botezătorul a fost înaintemergător al Domnului Hristos, tot așa botezul lui este înaintemergător sau pregătitor al Botezului creștin”. Însă această pregătire urma să fie desăvârșită prin Duhul Sfânt. „Botezul în

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a adresat miercuri un mesaj de felicitare Domnului Acad. Ioan-Aurel Pop, Președintele Academiei Române, cu prilejul împlinirii a 65 de ani de viață. Un profesor european erudit și un istoric român patriot La împlinirea a 65 de ani de viață a Domnului Ioan-Aurel Pop, Președintele Academiei Române, dorim să evidențiem câteva aspecte distincte din bogata activitate științifică a Domniei Sale, care se reflectă în zeci de cărți, în sute de articole, cronici și