„Astăzi cinstim în mod deosebit iubirea nemărginită a lui Dumnezeu Tatăl pentru lumea pe care a zidit-o”, a spus Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop vicar patriarhal, sâmbătă, explicând sensul sărbătorii Înălțării Sfintei Cruci.
„Mântuitorul Se oferă de bună voie, pentru că aceasta a fost voința Tatălui. De aceea, când Se roagă în Ghetsimani cu sudori de sânge, Mântuitorul, deși ca om se îngrozește de moarte, îi spune Tatălui: Dar să nu fie după voia mea, ci după voia Ta. Și mai departe, în aceeași rugăciune, spune: Lucrarea pe care mi-ai dat-o să o fac am săvârșit-o.”
„Iată că astăzi, când cinstim Înălțarea Sfintei Cruci, cinstim și această iubire a lui Dumnezeu Tatăl și iubirea Fiului, a Păstorului Celui Bun, Care își pune viața pentru oile Sale de bună voie, așa cum spune El într-o împrejurare: Nimeni nu-mi ia viața, ci Eu de la Mine Însumi o dau. Putere am să o dau și putere am să o iau înapoi”, a subliniat Preasfinția Sa.
„Creștinii au cinstit încă de la început Sfânta și de viață făcătoare Cruce, pentru că ea exprimă în modul cel mai deplin iubirea nesfârșită a lui Dumnezeu pentru lume și iubirea jertfelnică și smerită a lui Iisus pentru mântuirea celor pentru care a fost trimis.”
Prima înălțare a Crucii
Episcopul vicar patriarhal a precizat și momentul istoric pe care îl evocă sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci. Prima înălțare a Crucii Mântuitorului a fost făcută, în 14 septembrie 335, la Ierusalim de către Episcopul Macarie al Ierusalimului, după ce Sf. Cruce a fost descoperită prin eforturile Sf. Împărătese Elena, mama Sf. Împărat Constantin cel Mare.
Apoi, „în anul 614, Ierusalimul a fost cucerit de către perși, conduși de către Cosroe al II-lea, iar Sfânta Cruce a fost răpită și dusă la Ctesifon, a relatat ierarhul.
„Împăratul bizantin Heraclius însă a organizat armata și în anul 627 i-a înfrânt pe perși, iar în anul următor a adus la Ierusalim crucea răpită de către perși, încredințând-o Bisericii Sfântului Mormânt, iar în anul 629, în ziua praznicului înălțării Sfintei Cruci, noul episcop al Ierusalimului, de această dată purtând demnitatea de Patriarh, Zaharia, a înălțat din nou, din amvonul Bisericii lui Constantin, această sfântă și de viață făcătoare Cruce a Mântuitorului Iisus Hristos.”
Alte sărbători din an dedicate Sf. Cruci
Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul a mai menționat și celelalte sărbători din an dedicate Sfintei Cruci:
- Scoaterea Sfintei Cruci (1 august, zi de post), în amintirea victoriei creștinilor din Constantinopol împotriva sarazinilor;
- Duminica Sfintei Cruci (a treia din Postul Mare);
- Arătarea Sfintei Cruci (7 mai), care „amintește de momentul în care, la începutul secolului al VIII-lea, Patriarhul Ioan „care ne amintește de faptul că, după Paștele anului 351, în timpul împăratului Constanțiu, Fiului Constantin cel Mare, s-a arătat la Ierusalim, vreme de o săptămână, o cruce luminoasă, mai luminoasă decât soarele, care se întindea de pe muntele Golgotei până pe muntele Măslinilor”, a explicat părintele episcop vicar patriarhal.
Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul a slujit sâmbătă la Catedrala Patriarhală din Capitală.