Sinodul Mitropoliei Munteniei și Dobrogei discută avizarea de noi texte liturgice pentru sfintele recent canonizate

Sinodul Mitropoliei Munteniei și Dobrogei s-a reunit în ședință marți la Reședința Patriarhală. Pe ordinea de zi se află avizarea de noi texte liturgice pentru două sfinte recent canonizate. 

Este vorba despre avizarea slujbei și acatistului Sfintei Platonida de la Argeș, a slujbei Sfintei Magdalena de la Mălainița și a acatistului Sfântului Corneliu Sutașul, serbat în data de 13 septembrie.

Ședința este prezidată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în calitate de Mitropolit al Munteniei și Dobrogei.

Preafericirea Sa a amintit că Sfânta Platonida de la Argeș este fosta Despina Milița, soția Voievodului Neagoe Basarab, care a fost și el trecut în rândul sfinților.

Pe ordinea de zi s-a mai aflat discutarea propunerilor și observațiilor referitoare la Regulamentul Corpului de Control Financiar și audit intern al Bisericii Ortodoxe Române.

Textele liturgice avizate de Sinodul Mitropoliei Munteniei și Dobrogei vor fi propuse spre aprobare Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

Sfinte recent canonizate

Sfânta Cuvioasă Platonida de la Argeș a fost canonizată recent de Biserica Ortodoxă Română cu dată de pomenire în 26 septembrie.

Provenea dintr-un neam de despoți sârbi, fiind fata lui Sfântului Ioan Brancovici al Serbiei (n. 1465 – d. 10 decembrie 1502). Unchiul său era Sfântul Maxim (născut Gheorghe) Brancovici.

Despina s-a căsătorit în anul 1505 cu Neagoe Basarab și au avut șase copii (Theodosie, Stana, Petru, Ioan, Ruxandra, Anghelina), însă doi fii și o fiică au murit la o vârstă fragedă.

Împreună cu soțul său, a ctitorit Mănăstirea Curtea de Argeș, participând la târnosirea acesteia la 15 august 1517. În anul 1520, Neagoe Basarab și soția sa au început construcția Schitului Ostrov din Călimănești, aceasta fiind terminată în 1522, după moartea domnului. A trecut la viața veșnică, răpusă de ciumă, la Sibiu, la 30 ianuarie 1554.

Sfânta Magdalena de la Mălainița

Sfânta Magdalena (Măndălina) de la Mălainița s-a născut în anul 1895, în data de 22 noiembrie, conform calendarului nerevizuit, a doua zi după sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică, într-o familie de oameni credincioși din satul Șciubic, Timocul sârbesc.

Tatăl ei, Milenko Ilić, era de neam sârb, iar mama, Milca, româncă din vechea familie Cătălinici venită din Transilvania.

În timpul ocupației bulgare (1915-1918), preoții au fost arestați și uciși, iar biserica din Șciubic a rămas fără păstori. Atunci, Sfânta Magdalena, prin harul lui Hristos, a ținut strana bisericii, păstrând flacăra credinței aprinsă.

Trăind ca o călugăriță în lume, postea mereu, se ruga noaptea și îndruma oamenii spre legea lui Dumnezeu.  La 15 octombrie 1962, cu o lumânare în mână și făcându-și cruce până în ultima clipă, sfânta a trecut la Domnul.

Moaștele ei se află în biserica mănăstirii Mălainița, fiind cinstite cu evlavie de credincioșii români și sârbi.

A fost trecută în rândul sfinților de Biserica Ortodoxă Română cu data de pomenire în 15 octombrie.

Mitropolia Munteniei și Dobrogei are în componență zece eparhii: Arhiepiscopia Bucureștilor, Arhiepiscopia Tomisului, Arhiepiscopia Târgoviștei, Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului, Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei, Arhiepiscopia Dunării de Jos, Episcopia Sloboziei și Călărașilor, Episcopia Alexandriei și Teleormanului, Episcopia Giurgiului și Episcopia Tulcii. La acest sinod participă și ierarhii Episcopiei Daciei Felix,  Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria și Episcopiei Australiei și Noii Zeelande.