Mărturisim o singură credinţă, un singur Domn Iisus Hristos şi un singur botez
În toate lăcaşurile de cult din Patriarhia Română s-a citit pe 8 ianuarie, în Duminica după Botezul Domnului, pericopa evanghelică de la Matei, capitolul 4, versetele de la 12 la 17 care prezintă Începutul propovăduirii Domnului nostru Iisus Hristos. În cuvântul de învăţătură rostit în Paraclisul Reşedinţei Patriarhale cu hramul Sfântul Grigorie Luminătorul Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a evidenţiat importanţa legăturii Botezului Domnului cu propovăduirea Cuvântului lui Dumnezeu. „Duminica după Sărbătoarea Botezului Domnului ne arată legătura dintre
Posturile mari din anul 2012
Anul acesta, creştinii ortodocşi vor sărbători Sfintele Paşti pe data de 15 aprilie. De aceea, postul care precede Învierea Domnului va începe la sfârşitul lunii februarie. O altă perioadă de asceză, a cărei durată este influenţată de data prăznuirii Sfintelor Paşti, postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, sau al „Sâmpetrului”, va începe în acest an pe 11 iunie. La acestea se adaugă celelalte două posturi de durată din anul bisericesc, cu dată neschimbătoare, Postul Adormirii Maicii Domnului, ţinut de creştinii
Pomenirea Sfântului Grigorie, Episcopul Nyssei
Biserica Ortodoxă îl va pomeni, mâine, pe Sfântul Ierarh Grigorie, Episcopul Nyssei. Este considerat cel mai erudit teolog speculativ al secolului al IV-lea. Împăratul Teodosie cel Mare declara învăţătura lui despre Sfânta Treime ca normă de mărturisire ortodoxă pentru toată lumea creştină. Dacă monahismul răsăritean datorează organizarea Sfântului Vasile cel Mare, orientarea duhovnicească i-o datorează fratelui acestuia, Sfântul Grigorie al Nyssei. Prin scrierile sale despre îndumnezeire şi urcuşul duhovnicesc, Ierarhul capadocian oferă pentru totdeauna nota mistică specifică monahismului din Răsărit
Cuviosul Antipa de la Calapodeşti sărbătorit în Biserica Ortodoxă Română
Bucureştenii se pot închina, la Mănăstirea „Christiana”, la racla cu un fragment din moaştele Sfântului Cuvios Antipa de la Calapodeşti, pomenit de Biserica noastră pe 10 ianuarie. Cuviosul s-a născut în anul 1816, în localitatea Calapodeşti din judeţul Bacău. A intrat in monahism la vârsta de 20 de ani. Cuviosul Antipa s-a nevoit vreme de 15 ani la schitul românesc “Lacuri” din Muntele Athos. A trecut la Domnul pe 10 ianuarie 1882 şi a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română
Sfinţirea cea Mare a Apei la Biserica Domniţa Bălaşa
În ziua praznicului împărătesc al Botezului Domnului, Preasfinţitul Ciprian Câmpineanul, Episcop-vicar patriarhal, a slujit Sfânta Liturghie la Biserica 'Înălţarea Domnului - Domniţa Bălaşa', Paraclis patriarhal din Bucureşti, informează „Ziarul Lumina”. În cadrul Sfintei Liturghii s-a săvârşit şi Sfinţirea cea Mare a Apei, conform rânduielii liturgice ortodoxe. În cuvântul de învăţătură rostit, Preasfinţitul Ciprian a subliniat 'smerenia întru ascultare' a Înaintemergătorului Domnului: 'După ce a trăit aproape întreaga sa viaţă în pustie, iată că Sfântul Ioan Botezătorul, cu înştiinţare de sus
Părinţi ai pustiei şi cuvioşi monahi prăznuiţi în ianuarie
Luna ianuarie adună, în Calendarul Bisericii Ortodoxe, numeroşi Părinţi de seamă ai pustiei şi întemeietori ai monahismului. Pot fi amintiţi Sfântul Pavel Tebeul, din secolul al III-lea, primul ascet retras în „cele mai dinăuntru ale pustiei”, Sfântul Cuvios Teodosie cel Mare, „Începătorul vieţii de obşte”, dar şi Sfântul Cuvios Antonie cel Mare, considerat întemeietor al monahismului, împreună cu Sfântul Pahomie cel Mare. Aşezarea acestor sfinţi de seamă în prima lună a Anului civil, nu a fost întâmplătoare, ţinând cont şi
Bucuria Epifaniei pe Colina Bucuriei
Ziua de ieri a fost una deosebită pentru întreaga Ortodoxie, deoarece am sărbătorit marele praznic al Botezului Domnului. În această zi, în toate bisericile a fost săvârşită Sfinţirea cea Mare a Apei. La Catedrala patriarhală, Sfânta Liturghie şi slujba Aghesmei Mari au fost săvârşite de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, înconjurat de soborul de slujitori, informează „Ziarul Lumina”. La final, credincioşii au luat acasă Agheasmă Mare pentru ei şi familie. Bucuria sărbătorii a început cu Sfânta Liturghie săvârşită în Catedrala patriarhală
Soborul Sf. Prooroc Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului
Sărbătorim astăzi Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul, la o zi după Dumnezeiasca Arătare. Cum era privit Înaintemergătorul Domnului în popor şi cum s-a smerit pe sine pentru a mărturisi pe Mântuitorul vom arăta în cele ce urmează. Sfântul Ioan Botezătorul însuşi mărturisea despre Hristos, după cum relatează Evanghelia după Ioan: 'Acela trebuie să crească, iar eu să mă micşorez' (Ioan 3, 30). În imnele Sfântului Efrem Sirul la Arătarea Domnului, 'striga Ioan: După mine vine, dar e mai înainte de
Sărbătoarea Botezului Domnului în ţară şi în diaspora
Credincioşii ortodocşi au sărbătorit ieri, 6 ianuarie, Botezul Domnului nostru Iisus în Iordan sau Epifania. În toate bisericile a fost săvârşită Sfinţirea cea Mare a Apei sau slujba Aghesmei Mari. În oraşele de pe malurile Dunării şi Mării Negre, pe lângă slujbe, au avut loc şi frumoase manifestări tradiţionale, informează „Ziarul Lumina”. Arhiepiscopia Tomisului a pregătit 70.000 de sticle de apă sfinţită pentru credincioşii care au venit ieri la slujba de Bobotează, oficiată de Înalt Preasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, la
Sărbătoarea Parohiei Sfântul Ioan-Moşi din Capitală
Biserica Ortodoxă a prăznuit, astăzi, Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul. În Capitală, printre lăcaşurile de cult care au îmbrăcat haine de sărbătoare s-a numărat şi biserica „Sfântul Ioan” - Moşi. Cu prilejul hramului, numeroşi bucureşteni au participat la Sfânta Liturghie oficiată de Preasfinţitul Părinte Ciprian Câmpineanul, Episcop-vicar patriarhal, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi, informează TRINITAS TV. Preasfinţia Sa le-a vorbit credincioşilor despre viaţa Sfântului Ioan Botezătorul. „Sfântul Ioan Botezătorul pe care îl sărbătorim astăzi a fost profeţit