„Faptele săvârșite de Zaheu l‑au ridicat la înălțimea, sau la chemarea de fiu”, a subliniat duminică Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.
„După ce altădată Mântuitorul Se întâlnise cu smerenia unui ofițer roman de o rară modestie, care I‑a mărturisit Domnului când a vrut să vină în casa lui că nu este vrednic să‑L primească sub acoperișul lui, de această dată, Domnul a intrat la Zaheu, care a făcut o mărturisire ce ne umilește pe toți, deopotrivă, pentru că astfel de exemple se întâlnesc foarte rar sau nu se mai întâlnesc”, a spus ierarhul.
„Stând în fața Domnului, Zaheu a spus: «Jumătate din avuția mea o dau săracilor și, dacă am nedreptățit pe cineva cu ceva, întorc împătrit»”, a amintit Preasfinția Sa.
Părintele episcop vicar a vorbit și despre momentul întâlnirii dintre Zaheu și Mântuitorul Iisus Hristos: „Sfântul Ioan Gură de Aur și Părinții Bisericii ne spun că nu doar Zaheu dorea să‑L vadă pe Mântuitorul, ci și Dumnezeu dorea să‑l vadă pe acest om care, după nume, în limba aramaică era desemnat ca un om curat sau cu inima curată.”
Vameșul devenit apostol
Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul a expus o parte mai puțin cunoscută a vieții lui Zaheu, despre care aflăm din Tradiția Bisericii.
„Tradiția ierusalimiteană și Constituțiile Apostolice ne spun că Zaheu a lăsat toate, a lăsat vama și arginții și s‑a dus după Mântuitorul, să‑I slujească”, a precizat Preasfinția Sa.
„El l‑a însoțit în călătoriile de propovăduire a cuvintelor vieții veșnice pe Sfântul Apostol Petru, care l‑a hirotonit Episcop la Cezareea Palestinei, unul dintre orașele importante de atunci din Țara Sfântă. Soborul celor 70 de Apostoli amintește de un Zaheu și credem că acesta a fost.”
Ierarhul a mai amintit că la Ierihon se află o mănăstire coptă care are în paraclisul ei un fragment din moaștele Sfântului Zaheu – „singurul loc, cel puțin după puțina mea știință, unde am auzit de prezența moaștelor Sfântului Zaheu, unul dintre cei 70”.
Prezența românească la Ierihon
Episcopul Vicar ar Arhiepiscopiei Bucureștilor le-a împărtășit credincioșilor și date despre istoria prezenței românești la Ierihon, cel mai vechi oraș din lume, unde se află un așezământ al Bisericii noastre.
„La Ierihon, aproape de dudul în care Zaheu s‑a urcat ca să‑L vadă pe Mântuitorul, românii s‑au așezat în jurul anului 1925”, a spus Preasfinția Sa.
„Câteva familii de români și îndeosebi 12 călugărițe, venind din mai multe mănăstiri din România, s‑au așezat acolo și, cu acordul autorității britanice, care se afla la putere atunci în Palestina, au primit câteva loturi de pământ, de aproximativ 1.000 mp.”
„Tot acolo s‑a stabilit o familie care, venind din ținutul Tutova, în zona Vasluiului, către sfârșitul vieții, în timpul slujirii la Ierusalim a arhimandritului Lucian Florea, a lăsat proprietatea sa de 1.000 mp Bisericii Ortodoxe Române”, a adăugat episcopul vicar.
Inițial, regimul comunist nu a acceptat ca Biserica să primească acest pământ ca donație. „Mai târziu, însă, prin rânduiala lui Dumnezeu, la pământul donat atunci, în anii ’70, s‑au adăugat și alte donații, și acolo s‑a ridicat o biserică”, a spus ierarhul.
La momentul rânduit din Sfânta Liturghie, părintele episcop vicar l‑a hirotonit diacon pe teologul Nicolae Alin Frunzăreanu, care urmează să primească Taina Preoției pe seama Parohiei Schiulești din județul Prahova.
Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul a slujit duminică la Mănăstirea Radu Vodă din Capitală. Răspunsurile liturgice au fost date de Grupul psaltic „Potirul” al sfântului așezământ.
