Evenimente bisericești

O operă valoroasă din punct de vedere cultural a fost resfințită, în urma restaurării, la biserica parohiei bucureștene Cărămidarii de Sus. Este vorba de pictura interioară a lăcașului de cult. Aceasta a fost realizată, în stil necolasic, în 1877, de Gheorghe Ioanid, cel mai cunoscut ucenic al lui Gheorghe Tattarascu. În Duminica Tomei, 09 mai 2021, Episcopul vicar Timotei Prahoveanul a oficiat slujba de sfințire a picturii, binecuvântând totodată și celelalte lucrări efectuate la biserică. Sărbătoarea unei biserici reînviate Preasfinția

PS Varlaam Ploieșteanul a slujit în Duminica Tomei la altarul exterior al Catedralei Patriarhale. La predică, ierarhul a prezentat momentul retrăit de ortodocși în această zi, și anume, arătarea lui Hristos către Sfântul Apostol Toma, cel care zisese că nu va crede în înviere până nu-L va vedea pe Domnul și nu va atinge rănile Lui. Episcopul vicar patriarhal a spus că Sfântul Toma este al doilea după Sfântul Apostol Petru în ordinea celor care au mărturisit dumnezeirea lui Iisus

„Sărbătoarea Izvorului Tămăduirii este o permanentă sărbătoare a Bisericii”, a spus PS Timotei Prahoveanul în Vinerea Luminată, pe Dealul Patriarhiei. „Ea izvorăște din revărsarea permanentă a harului lui Dumnezeu prin sfintele slujbe, prin Sfintele Taine în Biserica pe care Domnul a întemeiat-o”. „Nu putem spune că doar în ziua Izvorului Tămăduirii ne întâlnim cu nemărginita milostivire a lui Dumnezeu. Nu. Această sărbătoare este o permanentă revărsare de har”. Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor a amintit minunile pe care le-a făcut

În 7 mai 2021 s-au împlinit 363 de ani de la sfințirea Catedralei Patriarhale istorice. Lăcașul de cult este ctitoria domnitorului Constantin Șerban Basarab (1654-1658), închinată Sfinților Împărați Constantin și Elena. Catedrala a fost sfințită în 1658 de Patriarhul Macarie al Antiohiei și al Întregului Orient, împreună cu Mitropolitul Ștefan al Țării Românești și cu episcopii de Râmnic și de Buzău. Sfântul locaș a fost pictat pentru prima dată în 1665, în timpul domniei voievodului Radu Leon (1664-1669). Același domnitor

La denia de joi seara, oficiată la Catedrala Patriarhală, Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul a amintit de ajutorul primit de Mântuitorul Hristos, pe drumul spre Golgota, unde urma să fie răstignit. Simon din Cirene „Dacă unul dintre ucenici L-a vândul pe 30 de arginți, altul s-a lepădat, un om străin care venea de la țarină, – Simon din Cirene –, L-a ajutat să ducă Crucea, pentru că Mântuitorul a căzut sub greutatea ei”. „Tradiția ierusalimiteană spune că Mântuitorul a căzut de

Părintele Gheorghe Holbea de la Facultatea de Teologie din București a spus la denia de miercuri seară că evenimentele descrise în evanghelia zilei ne arată că „nu suntem aruncați în lume, pur și simplu fără o noimă, ci că viața noastră, ființa noastră, odată ce ne-au fost dăruite de Dumnezeu, au o noimă duhovnicească”. „Ceea ce este minunat este faptul că Dumnezeu nu este numai Creatorul lumii, Creatorul fiecăruia dintre noi, ci este și Proniatorul lumii”. „Într-o lume atât de

Recunoașterea autocefaliei a fost un subiect complex. Deși autonomia Bisericii noastre era stabilită deja de 17 ani, fiind menționată în Constituția din 1866, formalitatea de a cere recunoașterea ei de Patriarhia Ecumenică putea reprezenta „negațiunea unui trecut întreg”, cum preciza reprezentantul diplomatic român la Constantinopol din acea vreme, Petre Mavrogheni. Au urmat numeroase discuții între autoritățile române și Patriarhia Ecumenică, textul adresei care solicita autocefalia a suferit mai multe modificări pentru a se păstra „neatinse” drepturile Bisericii noastre. În final

Predica rostită în Duminica Floriilor de Episcopul vicar patriarhal Varlaam Ploieșteanul a creat o imagine clară asupra felului în care era privit Iisus Hristos de societatea vremii, la momentul Intrării în Ierusalim. Curiozitate și invidie Ierarhul a prezentat Evanghelia zilei care arată că mulțimile adunate la Ierusalim în apropierea Paștilor veniseră la Betania din curiozitate: „Impresionați peste culme de învierea unui om mort și îngropat de patru zile, al cărui trup intrase deja în descompunere, mirosind, au venit să‑L vadă

Academia Română a organizat miercuri o slujbă de pomenire pentru membrii și donatorii ei marcanți trecuți la cele veșnice. Evenimentul respectă „datina și cuviința noastră de creștini”, cum a spus Acad. Ioan-Aurel Pop, adică tradiția pomenirii celor adormiți mai ales în timpul Postului Mare. „În preajma Floriilor se fac pomeni, se primenesc mormintele, se așază pe ele flori, cu gândul la moși, la strămoși, la toți cei adormiți. Pentru creștini, viii și morții deopotrivă sunt viețuitori întru eternitate. Facem, prin

La peste patruzeci de ani de la moarte, în data de 20 aprilie 1961, cinstirea episcopului Nectarie de la Eghina devenea oficială în Biserica Ortodoxă. Sinodul Patriarhiei Ecumenice, sub conducerea Sanctității Sale Atenagoras, a decis canonizarea ierarhului taumaturg sub numele de Sfântul Părinte Nectarie, Mitropolit de Pentapole, cu zi de cinstire în 9 noiembrie. Sfântul Ierarh Nectarie de la Eghina, numit Taumaturgul pentru vindecările miraculoase, îndeosebi de cancer, este unul din cei mai iubiți sfinți din Grecia. Un pelerinaj impresionant